La Orheiul Bistritei, comuna Cetate, intr-o padure de stejar, cresc an de an sute de lalele. Nu este vorba de lalele obisnuite, pe care le gasim prin gradini, in parcuri ori in florarii, ci despre o specie ocrotita de lege – laleaua pestrita.

Laleaua pestrita este o minune a naturii, avand o particularitate aparte: infloreste doar sapte zile, dupa care se ofileste.

“In cinstea acestei flori si pentru protejarea ei, dupa terminarea perioadei de vegetatie (10 aprilie - 5 mai), in a treia duminica din luna mai, primaria organizeaza un festival folcloric denumit Laleaua Pestrita, urmat de o traditionala serbare campeneasca. La festival participa cele mai prestigioase formatii artistice din judet, precum si invitati din tara”, a precizat primarul comunei Cetate, Ignat Ionuc Aluas.

Numita in popor floare de sah, bibilica, sau caldarusa, laleaua pestrita are denumirea stiintifica „fritillaria meleagris”, fritillus insemnand in limba latina tabla de sah, aluzie la patratelele ordonate, brun-roscate ale florii.

Legenda spune ca numele de Floarea de sah i-a fost dat de Daria, nepoata unui vistiernic de la curtea regelui Persiei. Ea avea grija de gradina palatului in care existau cele mai alese soiuri de lalele.

Intr-o noaptea a avut un vis in care o tanara care purta o rochie alb-liliachiu a venit in gradina la ea si i-a cerut flori pentru mama ei care era bolnava. Daria i-a oferit un buchet de flori, dar in schimb i-a cerut sa ii aduca o lalea pestrita pe care o dorea de mult timp. Dupa o vreme, a aparut in gradina palatului o lalea pestrita care a fost ingrijita si daruita demnitarilor care veneau din tarile vecine.

In acelasi timp, unchiul fetei, care era un pasionat matematician, a inventat jocul de sah pentru a alunga plictiseala care il cuprindea adesea pe stapanul sau. Cand unchiul ei s-a infatisat cu jocul de sah, Daria a adus floarea pe care a numit-o Floare de sah.