Farmecul sarbatorilor de altadata era dat in special de manifestarile care aveau loc de la Craciun pana la Boboteaza. Zi si noapte oamenii isi colindau rudele si cunostintele, iar copiii abia asteptau sa mearga cu Turca, Irozii sau Sorcova. Astazi preocuparile lor s-au schimbat putin...
De la Craciun pana la Boboteaza pe ulitele satelor bistritene se intalneau copiii care umblau cu Plugusorul, Irozii, Sorcova si colindatorii neobositi care umblau din casa in casa. In vremurile noastre aceste obiceiuri se pastreaza mai putin, insa in unele zone din judet obiceiurile sarbatorilor de iarna sunt duse mai departe de tineri.
Cei care umbla cu plugusorul sunt in special copiii. Plugusorul are origini agrare, iar urarile care se fac sunt pentru un an cat mai bogat in roade, vremuri bune si spor in muncile agricole.
Capra este inca “jucata” in unele zone din judet in aceasta perioada. Dupa ce a fost impodobita si pregatita, capra este dusa din casa in casa, fiind insotita de o ceata zgomotoasa. In unele zone din judet se obisnuieste sa se “descante” capra. In timp ce unul dintre flacai are o uratura specifica pentru capra, aceasta isi misca ritmic falcile de lemn. Cei care merg cu capra sunt in special baietii.
Sorcova este din nou una dintre bucuriile copiilor. Micutii se duc din casa in casa cu o sorcova foarte colorata si fac urari gazdei. Cei care primesc copiii cu sorcova vor avea parte de prosperitate si putere de munca in noul an.
Aceste obiceiuri difera de la o zona la alta, in fiecare regiune obiceiurile avand o culoare locala, insa peste tot in judet Anul Nou este sarbatorit cu cantece si urari pentru ca trecerea in anul care se apropie sa se faca cu voie buna.
