Inainte de a se adresa direct publicului bistritean, Ioan Gyuri Pascu rememoreaza inceputurile sale intr-ale muzicii si o amintire de la Bistrita, de la inceputul anilor ’90, cand isi lansa albumul Mixed Grill, desemnat atunci albumul de autor al anului in Romania. Acum, intre doua filmari pentru televiziunile nationale, Ioan Gyuri Pascu este prezent la tot mai multe festivaluri de folk din tara, cu recitaluri extraordinare.

Fl.S.: Ioan Gyuri Pascu iti imparti timpul intre filmari, muzica folk si deplasarile prin tara; cum este sa traiesti in ritmul acesta agitat?

I.G.P.: Este foarte frumos, mai ales ca eu mi-am mai injumatatit, in general, ritmul, incercand sa nu mai muncesc atat de mult. Acuma, insa, fiind toamna festivalurile sunt mai multe si filmarile sunt mai multe! Asta imi face placere fiindca dupa multi ani de zile, in care nu am fost chemat atat de des la festivalurile de folk, acuma, brusc, m-au descoperit organizatorii, probabil o fi dat domnul Mihai Cosmin Popescu vreo melodie cu mine la Omul cu chitara, cine stie? Oricum, in ultima vreme am tot mai multe invitatii si asta ma bucura mult!

Fl.S. Poate ca pe acesti organizatori de festivaluri i-a lovit, subit, o Melancolie….

I.G.P. Da, da, se poate, ca le place melodia aceasta, Melancolie! Care are si o istorie foarte frumoasa: am scris-o cand aveam optsprezece ani si cand a implinit ea optsprezece ani a fost pusa pe disc. Am compus-o in ’79 si a aparut in ’97! Melancolie este o piesa care mi-a ramas in suflet, fiind prima mea compozitie care a ajuns la o anume celebritate. In ’82, fiind la Serbarile Scanteii tineretului a intrat intr-un top la canalul de tineret al radioului.

Fl.S. Care a fost relatia ta de-a lungul vremii cu muzica folk?

I.G.P. Prima melodie pe care am invatat-o cu chitara si cu vocea a fost Ranitul dintre linii, dar imediat cum am inceput sa cant am si compus. In revista Flacara apareau partiturile si textele unor cantece celebre pe atunci, de Valeriu Sterian, Doru Stanculescu, Nicu Alifantis pe care le invatam, chiar si un cantec al lui Evandro Rosetti l-am invatat atunci. Aceste cantece m-au ajutat foarte mult pe mine; eu am inceput sa cant cu chitara prin ’76 . Acuma cant absolut de toate! Am un proiect care se cheama Live story si in care, de fapt, imi povestesc viata, numai ca intr-un recital nu este timp sa cant totul. In cantecele mele povestesc ce-mi aduc aminte despre viata mea si chiar povestioarele unor cantece de-ale mele. Este un exercitiu de sinceritate, eu asa ii spun. Si totul se intampla cu o chitara si o voce – este foarte salbatic si sincer ceea ce fac eu in proiectul acesta. Si eu am si proiecte cu trupa.

Fl.S.: Ati amintesti, ce relatie ai avut tu cu Bistrita de-a lungul anilor? Ai mai cantat aici?

I.G.P.: Da, chiar am avut la Bistrita o lansare a primului meu L.P., Mixed Grill si imi amintec ca tineam in mana discul acela de vinyl si a venit la mine un om si m-a intrebat de ce sunt atatea cantece in limba engleza pe acel album. Si i-am explicat ca atunci cand imi vin in minte in engleza le compun in engleza, iar cand vin in romaneste, in romaneste raman. Si chiar in franceza, uneori. Da, asa a fost atunci, cand omul mi-a spus ca “sunt prea multe cantece in engleza pe placa asta”!

Fl.S. Dupa atatia ani, te asteptam din nou, cu drag la Bistrita! Le faci bistritenilor o invitatie pentru Gala Bistrita Folk Zece, de la Polivalenta?

I.G.P.: Desigur! Dragi bistriteni, va astept sa veniti la Gala Bistrita Folk Zece de pe 18 noiembrie sa vedeti si un recital foarte frumos, pe care il voi face eu pentru voi! Si inedit, si sincer, si din toata inima!

A consemnat Florin Sasarman

Gala Bistrita Folk Zece este organizata de Centrul Cultural Municipal Bistrita si ASCRIM, cu sprijinul Primariei si Consiliului Local Bistrita, al Centrului Judetean pentru Cultura si al Directiei Judetene de Sport si Tineret Bistrita-Nasaud. Spectacolul se va desfasura in data de 18 noiembrie la Sala Polivalenta, iar biletele de intrare au fost puse in vanzare la Centrul Cultural Municipal Bistrita.