Credinciosii sarbatoresc astazi ajunul Bobotezei. Asa cum se intampla in calendarul popular, ziua care precede sarbatoarea propriu-zisa este chiar mai importanta decat sarbatoarea insasi prin numarul mare de practici magico-rituale.
Legat de aceasta zi importanta, exista multe obiceiuri si traditii care se pastreaza si astazi in unele zone ale judetului, cu precadere de catre batrani.
In ajunul Bobotezei se purifica vitele si oamenii si se desfasoara practici de stimulare a rodului de tot felul de peste an. Se spune ca in aceasta noapte se deschid cerurile, iar fetele nemaritate isi pot visa ursitul.
Credinciosii care postesc astazi vor avea noroc tot anul. Ajunul Bobotezei era, pe timpuri, un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice.
Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.
Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.
De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.
In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.
