9.3 C
Bistrița
joi, martie 28, 2024

FOTO: Dorobanţi, bălătruci şi alte pietre ciudate, la Muzeul Judeţean

Concreţiuni grezoase din România. De la ştiinţă la exuberanţa formei – se numeşte volumul semnat de dr. Ioan Chintăuan, dr. Marius Horga şi dr. Vlad Codrea, prezentat în acest weekend publicului, la Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Aici s-a desfăşurat, vineri şi sâmbătă, ediţia cu numărul XXIV a Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice a Secţiei de Ştiinţele Naturii. Evenimentul a fost coordonat de cercet. şt. III dr. ing. Marius Horga, de la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, fiind deja o manifestare ştiinţifică de tradiţie a muzeului bistriţean, structurată pe două secţiuni și anume Geologie-Geografie și Biologie.

Aici şi-au dat întâlnire cercetători, muzeografi, cadre didactice preuniversitare şi universitare, doctori, doctoranzi, studenţi, din instituţii de profil din Bistriţa şi din ţară.

Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice a cuprins şi prezentarea unei cărţii Concreţiuni grezoase din România. De la ştiinţă la exuberanţa formei, semnate de dr. Ioan Chintăuan, dr. Marius Horga şi dr. Vlad Codrea – o carte „pentru toţi aceia, din România sau din afara ei, care au întâlnit aceste „pietre ciudate“ în natură sau în colecţii, roci cunoscute în literatura de specialitate sub numele de concreţiuni grezoase“ – au precizat autorii.

Publicul interesat va afla că sunt şi altfel de concreţiuni, alcătuite din alte minerale, iar ele sunt numite de localnici la noi în România, „trovanţi“, „dorobanţi“, „bălătruci“. Forma concreţiunilor grezoase poate fi sferică, ovală, dendritică, zoomorfă etc. şi ea a fost aceea care a atras, de timpuriu, atenţia localnicilor şi iubitorilor de natură. Cartea prezintă formele acestea „stranii“, fără să omită formarea/geneza lor, ori alcătuirea geologică a terenului unde se găsesc. 

Volumul poate fi consultat la Muzeul Judeţean şi explică, între altele, faptul că primele utilizări au fost semnalate în Transilvania, respectiv în zona de „câmpie”, unde localnicii, începând din secolul XIX şi până în secolul XX, puneau la morminte, în cimitire, la căpătâiul celor trecuți la veșnicie, asemenea pietre ciudate…

Oamenii satelor din această zonă nu aveau păduri întinse şi nici roci din belșug; nu aveau așadar nici lemne şi nici pietre, dar la arat mai scotea brăzdarul câte o piatră bună, o concreţiune. O duceau acasă, păstrând-o pentru înmormântare… Într-o etapă mai târzie, locuitorii satelor din apropierea râpelor de nisipuri cu concreţiuni grezoase, luau eşantioanele mai mari, mai frumoase sau cele mai interesante, le duceau acasă şi le puneau în faţa stâlpilor de la portiţă şi poartă, ori în curte…”, precizează autorii volumului.

Asemenea bizare pietre se găseau în Ardeal, la „Râpa cu păpuşi” de la Domneşti (Bistriţa-Năsăud) sau în Valea Căprioarei din Feleacul clujean, se mai explică în cartea care afirmă că aceste „creații“ naturale, care au luat naştere în urmă cu milioane de ani, în stratele groase de nisip, la adâncimi mai mari decât cele actuale, într-un mediu aparte, ca urmare a unor fenomene fizice şi reacţii chimice specific –  au ajuns acum în colecţii particulare şi în colecţiile muzeelor”.

Volumul răspunde la întrebări precum: sunt aceste pietre naturale? Cum s-au format? Se formează şi azi? Unde le găsim? Cum iau naştere forme atât de stranii?

Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice a fost organizată de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, în parteneriat cu S.C. ICPE Bistriţa S.A., Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca – Laboratorul de Paleotheriologie, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, Extensia Universitară Bistriţa, Colegiul Tehnic Infoel Bistrița și Asociația Cluster Eco-inovativ pentru un Mediu Sustenabil – CLEMS.

La eveniment au mai participat specialişti de la Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca, Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, Agenția de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud, Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj-Napoca, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca, Colegiul Tehnic Turda, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia-Mare, Asociaţia Naţională a Cercetătorilor Ştiinţifici din Muzee, BIOFLUX Cluj-Napoca, Laboratorul Clinic de Analize Medicale, Spitalul Județean de Urgență Sibiu, Laborator PlantExtrakt, Rădaia, Cluj, Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud, Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” şi Asociația Harta Verde România.

Lucrările susținute, redactate în limbi de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană), vor fi publicate în anuarul muzeului „Studii şi cercetări, Seriile Geology-Geography şi Biology”, volumul 24.

ARTICOLE SIMILARE

Ultimele Știri

Sponsorizate

MATEROM caută reprezentant vânzări Bistrița

Materom angajează Reprezentant vânzări Bistrița-Năsăud. Postul este disponibil în Bistrița. Se oferă venituri financiare motivante + bonus in functie de performanțe, mașină de serviciu, laptop, telefon, contract perioadă nedeterminată. 

5 motive pentru a îți lua un colțar de bucătărie

Colțarele sunt o categorie de piese de mobilier extrem de practice și de confortabile, în același timp. În cazul în care te-ai gândit să cumperi un colțar pentru bucătărie, dar nu ești încă hotărât dacă este sau nu o idee bună, te ajutăm să îți clarifici această întrebare în materialul de față.

NOI locuri de muncă, la Masterfoam și Stewo Plast Năsăud: Se caută șef de schimb, reglor

MasterFoam Grup Bistrița are nevoie de șef de schimb, operatori producție, tehnicieni și magazioneri. Stewo Plast Năsăud are nevoie de un reglor cu experiență, iar Clinica Sanovil angajează asistent medical generalist, infirmieră și fiziokinetoterapeut. Noi locuri de muncă sunt disponibile la Sercaver SRL, Rombat sau Electroplast.