8.9 C
Bistrița
vineri, martie 29, 2024

Un nou traseu turistic şi istoric în Bistriţa-Năsăud…?!

Într-un amplu şi complex studiu publicat de dr. Ioan Bâca şi dr. Adrian Onofreiu în Anuarul Bârgăuan (anul 8, nr. 8, 2018) şi intitulat „Drumul Unirii”, cei doi cercetători atrag atenţia asupra unui posibil nou traseu care să traverseze judeţul nostru.

Drumul Unirii reprezintă traseul parcurs de reprezentanții mișcării naționale a românilor din Transilvania, în noiembrie 1918, de la Iași (unde se afla Guvernul României în exil, după ocuparea de puterile Triplei Alianțe a teritoriului Regatului României), spre localitățile din Ardeal unde au fost instalate / constituite / formate consilii naționale române locale. S-a întâmplat la Prundu Bârgăului, Bistrița, Năsăud, Dej, Cluj și Alba Iulia, ca rezultat al îndrumărilor Consiliului Național Român Central de la Arad.

Printre cei care au parcurs acest traseu au fost câteva figuri legendare ale istoriei româneşti contemporane: Solomon Haliță (fost ministru al educației, în Regatul României), Gheorghe Pop (deputat de Someș, din fostul comitat Solnoc-Dăbâca), Laurenţiu Oanea (unul din secretarii Marii Adunării Naţionale de la Alba Iulia), Ion Bordea (avocat, din Braşov), Ion Boeru (avocat, din Turda), Gavrilă Petri din Nepos și locotenentul Sidor Popovici, de la Dej.

Rolul acestor intelectuali și al consiliilor naționale locale a fost acela de a pregăti Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a proclamat şi decis unirea Transilvaniei cu România.

Ioan Bâca, şef de lucrări dr. la Universitatea Babeş-Balyai, Extensia Bistriţa, a identificat două trasee parcurse de românii de atunci:

  1. În 30 octombrie 1918, pe ruta: Iași – Podul Iloaiei – Târgu Frumos – Strunga – Miclăușeni (Valea Siretului) – Mircești – Hălăucești – Mogoșești Siret – Cozmești-Stolnicești-Prăjescu-Brătești-Miroslăvești (Valea Moldovei) – Cristești – Vadu Moldovei – Fălticeni – Gura Humorului – Câmpulung – Pasul Mestecăniș – Vatra Dornei – Podul Coșnei – Valea Coșnei – Pasul Suhard – Năsăud.

Participanți au fost patru ardeleni (Iosif Şchiopu, Constantin Bucşan, Ştefan Boeru, Gheorghe Pop) şi doi regăţeni (Tilică Ioanid şi Grigore Păucescu) care au folosit drept mijloace de transport un automobil de la Iași la Podul Coșnei, unde aceştia au avut parte de un inccident: jandarmi unguri păzeau Pasul Tihuța, fapt care a determinat schimbarea traseului pe Valea Coșnei, prin Pasul Suhard, spre Valea Someșului Mare, cu o căruță trasă de cai până  la Năsăud.

  1. Pe 1 noiembrie 1918, Solomon Haliță, Laurențiu Onea, Ion Bordea, Ion Boeru, Gavril Petri, Sidor Popovici – folosind automobile ale armatei, au pornit pe ruta Iași – Podul Iloaiei – Târgu Frumos – Strunga-Miclăușeni (Valea Siretului) Mircești-Hălăucești-Mogoșești – Siret-Cozmești-Stolnicești – Prăjescu-Brătești-Miroslăvești (Valea Moldovei) – Pașcani-Miroslăvești-Cristești-Vadu Moldovei-Fălticeni – Gura Humorului – Câmpulung-Pasul Mestecăniș  – Vatra Dornei – Pasul Tihuța – Valea Bârgăului – Bistrița-Năsăud – Dej – Cluj – Alba Iulia.

Şi cel de-al doilea grup de patrioţi români a avut parte de un incident la Miroslăvești, unde una dintre maşini s-a răsturnat, provocând rănirea lui Ion Bordea, fapt care necesită deplasarea spre Pașcani, pentru îngrijiri medicale și reluarea traseului după trei zile.

Românii de atunci au avut parte de ajutorul oamenilor locului, care le-au pus la dispoziție hrană, adăpost şi boi pentru transport, notează dr. Ioan Bâca, amintind şi de condiţiile meteo deosebit de vitrege: călătorii au avut de înfruntat ninsorile lunilor de iarnă, dar şi frigul pătrunzător.

Rutele de la Iași spre localitățile din Ardeal, respectiv Bistrița, Năsăud, Dej și apoi spre Cluj și Alba Iulia au fost stabilite şi în funcţie de condiționările economice şi militare de la vremea respectivă, un rol important jucând şi factorul psihologic al prezenței armatei române pe «crestele» Carpaților. Iar acest traseu parcurs de făuritorii Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, între Iași și Alba Iulia, poate fi consacrat ca drum tematic, de factură cultural-istorică, cu denumirea de Drumul Unirii, și poate fi valorificat din perspectivă turistică”, se mai precizează în studiu.

Foto @ Dansând cu lupii / Ioan Bâca

ARTICOLE SIMILARE

Ultimele Știri

Sponsorizate

MATEROM caută reprezentant vânzări Bistrița

Materom angajează Reprezentant vânzări Bistrița-Năsăud. Postul este disponibil în Bistrița. Se oferă venituri financiare motivante + bonus in functie de performanțe, mașină de serviciu, laptop, telefon, contract perioadă nedeterminată. 

5 motive pentru a îți lua un colțar de bucătărie

Colțarele sunt o categorie de piese de mobilier extrem de practice și de confortabile, în același timp. În cazul în care te-ai gândit să cumperi un colțar pentru bucătărie, dar nu ești încă hotărât dacă este sau nu o idee bună, te ajutăm să îți clarifici această întrebare în materialul de față.

NOI locuri de muncă, la Masterfoam și Stewo Plast Năsăud: Se caută șef de schimb, reglor

MasterFoam Grup Bistrița are nevoie de șef de schimb, operatori producție, tehnicieni și magazioneri. Stewo Plast Năsăud are nevoie de un reglor cu experiență, iar Clinica Sanovil angajează asistent medical generalist, infirmieră și fiziokinetoterapeut. Noi locuri de muncă sunt disponibile la Sercaver SRL, Rombat sau Electroplast.