Culese din rural: O colecție de povești tulburătoare, care se citesc pe nerăsuflate și care ne ilustrează emoționant lumea din preajmă. Așa cum noi n-am știut s-o privim… Sunt viețile sacadate, strepezite de violență sau tihnă ale unor oameni din Năsăud, Telciu, Romuli sau Lechința…
„Pe Ilinca am întâlnit-o pe nepregătite cumva, pe o uliță lăturalnică a comunei Telciu. S-a atașat de mine foarte rapid, după ce am ajutat-o să scrie o urare pentru fiica ei pe Facebook și am invitat-o să bem împreună o cafea. Una din primele ei interacțiuni cu mine a constat într-un avertisment: să nu care cumva să mă mărit.
A început să-mi povestească despre viața ei de cuplu. Are 66 de ani acum și este căsătorită de 50 de ani.
La 16 ani, când s-a măritat, absolvise zece clase și lucra deja la baloți la Sibiu, unde l-a cunoscut pe viitorul ei soț. Avere nu avea, așa că era obligată să muncească în diferite părți ale țării, pentru a-și ajuta familia cu bani. Deși ar fi vrut să-și continue studiile în loc să se mărite, sărăcia părinților nu i-a permis. (…)
La 22 de ani a născut primul copil. Îl lua cu ea pe deal, la prășit sau la fân, pentru că nu avea cu cine să-l lase acasă. Nu s-a bucurat de susținere din partea socrilor, în special a soacrei, care o bănuia că a rămas însărcinată cu un amant.
Bătrâna își dorise ca fiul ei să se căsătorească cu o fată cu avere, iar Ilinca nu se ridica la aceste standarde. Deși soacra i-a făcut zile negre pe tot parcursul căsniciei, ultimii ani de viață i-au fost ocrotiți tot de Ilinca, care a îngrijit-o la pat până când a murit.
Au mai urmat patru copii și, între ei, mai multe avorturi făcute evident, ilegal, fără știrea soțului.
Deși în prima perioadă a căsniciei soțul a încercat să prezinte interes și grijă față de Ilinca, în scurt timp a cedat în fața dependenței de alcool. Odată cu băutul agresiv al soțului au apărut și bătăile. Justificarea lor? Gelozia. Ilinca nu era, în ochii tulburi ai soțului ei beat, o femeie destul de cuminte și supusă. De câte ori pleca în sat cu treabă știa că orice întârziere, oricât de justificată, va fi pedepsită cu o bătaie zdravănă din partea soțului gelos…”
Fragmentul de mai sus face parte din volumul „Culese din rural” și îi aparține Mariei Amarinei.
Volumul este editat de Valer Simion Cosma și Emanuel Modoc. A fost publicat în 2022, de Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Cartea „Culese din rural” poate fi cumpărată de AICI.
Autorii textelor sunt Alexandra Felseghi, Andrada Lăutaru, Bogdan Coșa, Florin Dumitrescu, Maria Amarinei și Vlad Gheorghiu.
Trei dintre aceștia, și-au petrecut câte o lună de zile în sate din Bistrița-Năsăud. Au reușit să scoată la lumină povești tulburătoare, care se citesc pe nerăsuflate și care ne ilustrează emoționant lumea din preajmă. Așa cum noi n-am știut s-o privim.
Merită să cumpărați volumul și pentru uluitoarele povești de viață în care aveți toate șansele să vă regăsiți prietenii, rudele sau părinții. Sunt viețile sacadate, strepezite de violență sau liniște ale unor oameni din Năsăud, Telciu, Romuli sau Lechința. Dar și oameni din satele județului Sălaj – Chieșd, Carastelec și Marin, comuna Crasna. Fiecare dintre oamenii deveniți personaje ale volumului colectiv reușesc să ne transmită emoții, spaime, regrete sau avertismente care trebuie luate în considerare…
„…Aportul literaturii rurale – sistematic neglijat sau subestimat în istoriografia literară românească – a fost esențial în configurarea modernității autohtone. Contribuția ruralismului a fost, însă, minimalizată în discursul cultural românesc... În realitate, ruralul reprezintă o parte integrantă a dezvoltării și consolidării culturii românești.
Angrenată în ceea ce se poate numi o „dezvoltare combinată și inegală”, ruralitatea, departe de a fi alternativă la modernitate, reprezintă mai degrabă o componentă a ei, a unei modernități singulare, însă eminamente asimetrice. Rolul cultural al ruralului a fost, dintotdeauna, cel de a instanția o plajă diversă și nuanțată de reacții la provocările și inegalitățile inerente modernizării”, notează editorii volumului.
Despre proiectul care a generat volumul Culese din rural puteți reciti accesând linkurile de mai jos:
Florin Dumitrescu, cercetător antropolog din București: În piața Decebal am fost priviți ca intruși
Culese din Rural: Trei autori vor documenta viața țăranilor din Năsăud, Lechința și Telciu
