Câteva obiecte de tezaur de o valoare excepțională au intrat recent în patrimoniul mobil al județului Bistrița-Năsăud, în categoria Tezaur. Este vorba de un exemplar de Biblie din 1795 tradusă de cărturarul Samuel Micu Klein, o Biblie comandată de domnitorul Șerban Cantacuzino din 1688, Noul Testament tradus de Mitropolitul Simion Ștefan al Ardealului în 1648, dar și o carte de învățătură a lui Varlaam din 1643.
În 2011, județul nostru figura în evidențele naționale cu numai două obiecte de patrimoniu mobil clasate. În 2021, specialiștii Direcției pentru Cultură Bistrița-Năsăud au reușit să alcătuiască peste 5oo de dosare pe care le-au înaintat Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor – subliniază directorul instituției, Alexandru Uiuiu.
Camelia Târnovan, consilier superior la Direcția pentru Cultură Bistrița-Năsăud este responsabilă pentru această reușită, muncind alături de colegii săi, mai bine de un an la realizarea dosarelor.
Camelia Târnovan și-a folosit admirabil toate cunoștințele de istorie veche necesare, dar și de cele referitoare la proceduri și norme metodologice în domeniu, pentru a redacta Rapoartele de expertiză.
Au colaborat excelent la acest demers și Protopopiatul Ortodox Bistrița, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Muzeul Grăniceresc Năsăud.
„Este un efort științific încununat de succes. Specialiștii Direcției pentru Cultură au reușit să pună astfel sub protecție și în valoare câteva piese excepționale de patrimoniu mobil. Icoanele și cărțile propuse spre clasare în categoria tezaur reprezintă practic mărturii ale spiritualității românești și atestate identitare. De limbă și cultură, pentru istoria neamului nostru”, a subliniat Alexandru Uiuiu, șeful Direcției pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
Între obiectele de patrimoniu se regăsesc Biblia din 1795 tradusă de cărturarul Samuel Micu Klein, Biblia comandată de domnitorul Șerban Cantacuzino din 1688, Noul Testament tradus de Mitropolitul Simion Ștefan al Ardealului în 1648, dar și o carte de învățătură a lui Varlaam din 1643.
Acestor cărți de excepție li se adaugă și un manuscris – Ceaslov Constantin Pop datând din 1817, dar și un manuscris – Risipirea Ierusalimului, din 1828.
Încă 9 icoane (pe care le vom prezenta într-un material viitor) au fost introduse de specialiștii Direcției pentru Cultură în lista celor 18 dosare de clasare.
„Anul 2020 a fost unul în care programele și proiectele instituției s-au realizat dificil din pricina pandemiei… Ne-am concentrat pe activitatea științifică și de documentare. Am reușit să realizăm câteva obiective importante pentru județul nostru – dar și pentru țară, am îndrăzni să spunem – în domeniul clasării patrimoniului mobil”, a explicat Alexandru Uiuiu.
Acesta a amintit și de contribuiția esențială a preotului protopop Alexandru Vidican de la Protopopiatului Bistrița, dar și sprijinul primit din partea preotului doctor în teologie, Emanuel Vidican.
„Am finalizat în luna ianuarie 2021, 18 dosare de clasare pentru carte veche și icoane de categoria tezaur. Această activitatea presupune recunoașterea științifică a valorii și punerea sub protecția statului a bunurilor de patrimoniu, precum și recunoașterea și promovarea lor în registrele naționale ale patrimoniului, dar și în cele universale”, a mai spus Alexandru Uiuiu.
