Cine a trecut în aceste zile prin Piața Centrală, a observat, cu siguranță cele câteva gropi care au apărut în preajma Bisericii Evanghelice, una dintre ele dezvăluind chiar rămășițe ale unui posibil zid sau construcție de piatră…!
Câteva gropi săpate în aceste zile – specifice șantierelor arheologice și încadrate cu bandă protectoare care interzic accesul în zonă – au apărut recent în Piața Centrală, în preajma Bisericii Evanghelice. Au fost săpate de o echipă de arheologi de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj, care a primit recent o autorizație din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale.
„Este vorba despre un monument de Clasă A, un monument de importanță națională și internațională, astfel încât – pentru orice intervenție din preajma monumentului era necesară o autorizație din partea Ministerului Culturii”, a recunoscut pentru Bistrițeanul.ro Alexandru Uiuiu, șeful Direcției pentru Cultură și Patrimoniu
„Se fac cercetări arheologice preventive pentru descărcare de sarcină arheologică. Dacă ei fac prin sondaj mai multe cercetări și nu găsesc lucruri semnificative – fac un raport pe care îl trimit Direcției Județene pentru Cultură, care are obligația de a-l trimite la Ministerul Culturii, în București. De acolo se primește descărcare de sarcină arheologică, pentru proiectul de care s-a discutat destul de mult la Bistrița – Amenajare și modernizare Piața Centrală”, a precizat Alexandru Uiuiu.
Acesta a mai subliniat că Ministerul Culturii a aprobat proiectul de amenajare și modernizare a Pieței Centrale, iar săpăturile arheologice preventive reprezintă una dintre etapele proiectului.
Dacă se vor descoperi, ca în Cluj, diferite obiecte de importanță semnificativă, ele se vor conserva, vor putea fi eventual acoperite cu sticlă sau vor fi muzeificate. Se dorește ca toată Piața Centrală să devină unitară, ca în Sibiu, dar „spre deosebire de sibieni, bistrițenii s-au obișnuit cu vegetația în Piața Centrală, și, din câte am înțeles, aceasta se va și păstra. Primăria a argumentat că nu va tăia în mod semnificativ vegetația sau copacii care oferă căldura specifică de burg săsesc”, a mai spus Alexandru Uiuiu.
„Pe noi, ca instituție, ne interesează operele de arhitectură ale orașului și punerea lor în valoare. De vegetația urbană, înălțimea copacilor, felul în care sunt amplasați trebuie să se discute cu cei de la Protecția Mediului. Trebuie găsit echilibrul optim între vegetație și arhitectură, astfel încât să nu fie deteriorat nici peisajul urban la care bistrițenii țin atât de mult…”, a conchis șeful Direcției pentru Cultură și Patrimoniu.
