Pârtia Cocoș a devenit sursă de inspirație pentru artiștii din Bistrița. „Este o lucrare specială care are toate șansele să devină piesă de muzeu! Este chiar pârtia de schi în miniatură… De fapt Dumnezeu a făcut-o, eu doar am văzut-o și i-am dat viață”, ne-a explicat Sorin Tisa, artistul care a conceput-o.
A fost oficial „lansată” acum câteva săptămâni, cu prilejul unui târg de produse populare și nu este de vânzare. Artistul Sorin Tisa a descoperit scorbura de copac pe care a identificat-o instantaneu drept Pârtia Cocoș.
Lucrarea are și o poveste emoționantă: „Am mers pe ideea că trebuie să folosim ceea ce avem. Cum noi nu prea avem zăpadă, am folosit nămolul ca să fac un om de zăpadă. Care a ieșit negru, fiind din mol. L-am botezat molscota pârtiei Cocoș. Mă rog, schi mai puțin, mol mai mult…”, a explicat artistul Sorin Tisa.
În mica lucrare apar și pensionari, dar și tineri. Pentru că Primăria Bistrița are grijă de toată lumea. Lângă omul negru de zăpadă apare și un fost hornar pensionar angajat la pârtie să desfunde tunurile de zăpadă. Tot el asigură și paza pârtiei Cocoș – punctează artistul.
„Este un proiect amplu, un proiect bine gândit. În comparație cu acesta, oamenii par foarte mici… Sunt specialiști în domeniu, membri ai unei comisii europene care întrevăd chiar și o relansare a turismului agrar în Bistrița-Năsăud… Se văd și niște tranșee pe pârtia Cocoș, din cauza alunecărilor de teren pe care le cunoașteți…”, a povestit artistul.
Sorin Tisa a mai punctat că lucrarea cuprinde, din păcate și o gaură neagră. La început mică, apoi din ce în ce mai largă. Ar putea simboliza, la o adică, gaura neagră din bugetul bistrițenilor care continuă să înghită bani.
Pentru că struțul apare și în blazonul pârtiei, el există proiectat și în lucrarea meșterului bistrițean. Dar este aproape incolor. „Nu mai are nicio culoare, s-a consumat mult în acest sezon. Nu mai are nici potcoavă. Dar cu această ocazie se poate relansa și turismul feroviar. Potcoava struțului ar putea deveni o potcoavă a trenului care să oprească într-un punct chiar aproape de pârtia Cocoș…”, remarcă Sorin Tisa.
Pârtia are și o parte abruptă, un strop de zăpadă, câțiva cai, dar și un schior de anul trecut blocat într-un viraj. Pentru că lucrarea este neprețuită – ea nici nu este de vânzare. Este neprețuită, în fond, și poate fi eventual oferită cadou administratorilor pârtiei Cocoș, in extremis…
