Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Asociația Celtic Transilvania au întreprins recent o cercetare de teren pe teritoriul Becleanului. Scopul? Să identifice, pe cât posibil, urmele fostei cetăți medievale care exista aici.

„Istoriografic se cunoaște faptul că în anul 1438, regele Albert de Habsburg acorda fraţilor Grigore, Anton şi Nicolae – fiii lui Ioan Bethlen – permisiunea de a ridica pe moşia lor o cetate de lemn sau pământ”, explică specialiștii Muzeului Județean Bistrița.

Despre aspectul acestei cetăți există informații într-o descriere de la mijlocul secolului al XVI-lea. Ea îi aparține călătorului italian Giovanni Andrea Gromo.

El remarca faptul că cetatea era mică, dar puternică. Avea ziduri groase și un şanţ adânc, cu o contraescarpă, plină cu apă.

În 1570, cu prilejul unei diviziuni din familie sunt menţionate o serie de turnuri:

• turnul Alb, turnul Şerpesc (Kígyós, cu blazonul cu şarpe al familiei),
• turnul Rotund
• şi turnul Ascuţit (Szegés).

Sunt menționate și pivniţele cetății, alături de mai multe încăperi, refăcute recent.

Cetatea din Beclean a trecut ulterior sub autoritatea diferiților membri ai familiei Bethlen sau a altor personaje importante ale timpului.

În 1602 cetatea din Beclean era ocupată de Gheorghe Basta.

A fost ocupată, pe rând, de către curuţi şi labanţi, în timpul răscoalei lui Francisc Rákoczi al II-lea (1703–1711).

După aceste evenimente administrația austriacă a demolat cetatea, Aceasta nici nu mai apare, de altfel, în documentele și izzvoarele istorice de după 1712. 

În timp, urmele fortificației au dispărut cu totul, probabil demolată sistematic.

Conturul cetății din Beclean și ruinele unui bastion mai erau vizibile în 1866, conform istoricului László Kővári.

Astăzi din păcate amplasamentul și urmele acestei importante cetăție sunt extrem de greu de identificat pe terioriul actual al orașului.

„Pe baza hărților vechi, a relatărilor beclenarilor actuali și a urmelor identificate pe teren, am reușit identificarea prezumtivă a cetății Beclean, în zona str. George Coșbuc (Oșteze).

Din păcate suprapunerea clădirilor actuale oferă șanse minime de cercetare corespunzătoare ale acesteia. Însă marcarea și introducerea corectă în Repertoriul Arheologic Național ar fi un prim demers de a salva ce se mai poate din acest obiectiv important al istoriei orașului Beclean”, subliniază cercetătorii de la Muzeul Județean. 

Aceștia au identificat, zilele trecute, și un fragment sculptural cu inscripție care provine de la un ancadrament al castelului Contelui Pál Bethlen. „Sperăm că acesta va fi protejat de către autoritățile locale”, transmit arheologii muzeului.