În jurul anului 1500, în Bistrița avea 3400 de locuitori sași. Lor li se a care se adaugă țiganii și românii din afara orașului, adică circa 4500 de locuitori. În 1721, în Bistrița locuiau 6068 de persoane. În 1750 aici sunt înregistrați 413 meșteșugari. Dintre aceștia, case proprii aveau doar doi măcelari, doi berari, un trompetist, un frânghier și un tâmplar…!
Știați că numele orașului nostru apare, de-a lungul istoriei, în peste 36 de variante toponimice. 10 dintre acestea aveau ca formă de bază cuvântul Nosa.
Otto Dahinten – monograf al Bistriței – ne reamintește că în jurul anului 1500, în Bistrița avea 3400 de locuitori sași. Lor li se adaugă alți circa 1100 de țigani și români care trăiau în afara orașului. În consecință, Bistrița avea pe atunci aproximativ 4500 de locuitori. Era al patrulea oraș din Transilvania, după Brașov, Sibiu și Cluj.
În 1720-21 Bistrița ajunsese la 6068 de locuitori, iar în 1784 – în oraș locuiau deja 7345 de locuitori, dintre care 4637 doar în Bistrița.
În 1750, din perspectiva structurii socio-profesionale, Bistrița avea 413 meșteșugari.
Doar 7 aveau însă o stare materială bună. E vorba despre doi măcelari, doi berari, un frânghier, un tâmplar care făcea mobilă și un trompetist.
Aceștia erau singurii care aveau casă proprie. Alți puțin peste 83% dintre meșteșugarii Bistriței aveau o stare materială precară.
Asemenea savuroase detalii au fost prezentate ieri publicului de Mircea Chira – directorul Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud.
Acesta și-a lansat ieri, la Centrul Cultural Municipal, volumul Bistrițenii și Bistrița. Cuantificări statistico-demografice ale recensămintelor oficiale.
„Ce am urmărit prin scrierea acestei cărți? Să arăt că cifrele sunt veritabile tablouri statistice ale unor realități ce trebuie receptate ca atare. Aceste tablouri pot fi completate de relatări texte istorice, istoriografice și literare.
A fost dorința mea să demonstrez că statisticile recensămintelor devin elemente de tezaur istoric, fără de care prezentarea trecutului nu este completă”, a mărturisit Mircea Chira.
Autorul a recunoscut „cu smerită mândrie” că se declară mulțumit că această carte a ieșit la lumină.
Cartea debutează cu capitolul „Bistrița, Identități orizontale de ieri și de azi”. Aflăm date interesante și despre bistrițenii în perioada pre-statistică din 1750. Volumul cuprinde detalii despre primele recensăminte moderne, organizate de Imperiul Habsburgic.
Primul recensământ oficial românesc are loc la Bistrița abia în 1930.
Mircea Chira a mulțumit colegilor săi de la direcțiile de statistică din Bistrița-Năsăud, Cluj, Suceava, Mureș, Sălaj, Maramureș, Alba, Sibiu și Brașov care i-au fost alături la lansare.
Invitați să vorbească despre carte au fost prof univ. dr. Ioan Bolovan (membru corespondent al Academiei Române), prof. univ. dr. Tudorel Andrei (președintele Institutului Național de Statistică), dr. Silvia Pisică (Institutul Național de Statistică, coordonatorul Unității Centrale de Implementare a Recensământului), Radu Mugur Oprea – director general Institutul Național de Statistică.
Nici autoritățile locale nu au lipsit. La lansarea de carte au participat și Stelian Dolha (prefectul județului Bistrița-Năsăud), Camelia Tabără (vicepreședintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud) și primarul Bistriței, Ioan Turc.
Moderatorul întâlnirii a fost Gavril Țărmure, directorul Centrului Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița.
