Dacă tot începe astăzi Campionatul Mondial de Fotbal în Qatar, merită să vă semnalăm o antologie cu totul specială coordonată de Vasile Leac și intitulată (deloc întâmplător), Generația de Aur. Cumpărând și citind volumul de poeme veți descoperi cu surprindere flashuri bizare și contorsionate cu Stadionul Jean Pădureanu sau chiar nebănuite emoții printre valurile de la Casa EMA… 

„Din păcate, sportul nu se numără printre temele predilecte ale literaturii. În ciuda unor excepţii notabile, scriitorii au ignorat acest segment important al vieţii sociale”, admit coordonatorii antologiei Generația de Aur.

Vasile Leac și Cristina Ispas au coordonat & publicat la Editura frACTalia o antologie de poezie, închipuindu-și două echipe formate din câte 11 „jucători”. Între aceștia, au fost „selectați” și trei scriitori din Bistrița. Care anume – nu aveți decât să descoperiți achiziționând volumul de AICI. 

„Sportul, nu se numără printre temele predilecte ale literaturii. În ciuda unor excepţii notabile, scriitorii au ignorat acest segment important, până la urmă, al vieţii sociale. Au fost preferate teme mai grave, considerate mai puţin minore sau care păreau mai ofertante. (…)

Nu doar ideea de sport într-un context social contează aici. Ci și valoarea ei de temă dificilă – percepută ca fiind aproape inabordabilă în poezie.

Majoritatea poeților se gândesc în primul rând la poezie și mai puțin la conceptul de scriere tematică… Pentru cei mai mulți scrierea tematică e un inconfort psihologic, o greutate ideologică cu rădăcinile înfipte în istoria trecutului recent – și mai puțin una care generează inventivitate…”, remarcă cei doi coordonatori.

Dintre poemele dedicate sportului, am selectat pentru voi două care ne-au plăcut mai mult: 

Ștefan Manasia

Tenișii mei vișinii

Am crescut cu cheia legată de gît și cu bucuria lui Duckadam

apărîndu-ne de violatori, de golani, de mizerie.

Driblinguri pe ciment, pe bitum cu cratere, pe zgura turnată

la începutul vieții, cînd nu terminaseră de construit cartierul.

Reguli modificate în funcție de terenul ales, de parcări,

de geamurile ocolite la șuturi puternice.

Tu îți imaginezi cum e să-i spargi fereastra tipului de la parter

de două ori într-o zi? Și, o dată, să-l nimerești chiar pe el

și să-i spargi ochelarii? Nu putem fără fotbal,

nici tații noștri în maieurile lor albe.

Le simt privirile cînd driblez și continui s-alerg, și nu pasez.

Pierd mingea în cele din urmă, n-am timp să regret.

Vine o altă acțiune. S-a-ntunecat. La lumina felinarului

ca un imn din acntichitatea chineză dau gol – n-a văzut nimeni.

E peste, tipule,-miparerăudaepeste, chițăie supărat.

Sigur c-am dat. Urc treptele scării pe întuneric.

În tenișii împuțiți vișinii,

strălucesc – Demiurg – cu coliere de chei prinse la gît.

Știu deja că n-am să ajung fotbalist. Și mai știu că fotbalul

va avea de pierdut fără mine.

Ionuț Chiva

on solitude

vai de copiii însingurați

(țipă pasărea mov a înserării)

cum după ce părăsesc casa umblă așa încurcați încurcînd lucruri

lovindu-se de toate și răsturnînd alte oale cum se apleacă

să le salveze pe primele cum umblă așa

ciufuți tăcuți vai

vai de copiii care n-au făcut sport de echipă

(rage pasărea schizo a înserării)

și goniți ieșim cu toți de prin case să tacă

vai de copiii singuri, rage,

cum confundă ei sportul cu genocidul

…

DE CITIT: Faza cu fotbalul… Frumusețe, huliganism, dramă, umor, ipocrizie, seducție…

DE CITIT: Perturbări în desfășurare… În care se aude pământul bolnav tânguindu-se de durere

DE CITIT: Artistul vizual Ana Toma, despre uimitoarele instalații pentru Max Blecher și trupa de teatru Corint din Bistrița

DE CITIT: Graficianul și regizorul Paul Mureșan din Bistrița, despre frica de moarte – subiectul tezei sale de doctorat