Institutul Național de Statistică a publicat un studiu referitor la cele mai bătrâne și cele mai tinere județe din România. Bistrița-Năsăud ocupă un loc fruntaș în ierarhia județelor tinere.
Bistrița-Năsăud se află pe cel de-al patrulea loc în rândul județelor tinere din România. Este urmat de Suceava, Ilfov și Iași, cele patru județe având o vârstă a locuitorilor de aproximativ 40 de ani.
Cele mai „bătrâne” județe din România sunt Teleorman (vârsta medie e de 46,8 ani), Vâlcea (46,1 ani), Brăila (45 ani), Olt (44,7 ani), Hunedoara (44,5 ani), Mehedinți (44,5 ani), Buzău (44,5 ani) și Caras-Severin (44 ani).
Conform aceluiași studiu oferit de INS, aceste cifre influențează deosebit societatea, având urmări precum:
O penurie a forței de muncă.
O populație care îmbătrânește înseamnă și un număr tot mai mic al populației active, un bazin de recrutare al forței de muncă tot mai mic care va pune presiune pe salarii sau va determina firmele să ofere practici flexibile de lucru.
Creșterea taxelor pe muncă.
Românii care vor fi în câmpul muncii ar putea fi taxați mai mult pentru ca Statul să poată susține o masă de pensionari în creștere .
Partea proastă este că un nivel mai ridicat de taxare are și un efect pervers în economie: descurajează muncă și induce pesimism cu privire la decizia de a investi a antreprenorilor. Un sistem de impunere mai ridicat poate aduce și o scădere a productivității cu impact contracționist a ratei de creștere economică.
Creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru asistență medicală și pensii
Fiecare persoană care se pensionează creează un „gol” la bugetul Statului prin faptul că taxele pe care le plătea pe venit sunt mai mici (de regulă pensia e mai mică decât salariul iar la o rată constantă de impunere, Statul va încasa bani mai puțini ). Această combinație de cheltuieli mai mari ale bugetelor de pensii și venituri fiscale mai mici ar trebui să fie o sursă de îngrijorare pentru guvernul actual și pentru cele viitoare. Pentru că pe termen mediu și lung, dacă nu se intervine prin politici pro-nataliste, în lipsa unei consolidări bugetare eficiente, bugetul va avea serioase probleme de deficit.
Creșterea ratei de dependență
Dacă vârsta de pensionare rămâne fixă iar speranța de viață crește , numărul celor care se vor baza pe pensia Statului va crește , iar numărul celor activi în câmpul muncii – cei care asigura prin impozite și taxe veniturile la bugetele de pensii- va fi descrescător. Concluzia e elementară : acest lucru va duce inevitabil la rate de impozitare mai mari aplicate asupra unei forței de muncă în scădere.
Schimbări structurale în economie
O creștere a numărului de pensionari va duce la dezvoltarea pieței de bunuri și servicii legate de persoanele în vârstă (îngrijire la domiciliu, cămine de bătrâni, produse pharma și de îngrijire personală șamd ) .
