A doua zi după dezastru, adică în această dimineață – la fața locului, care nu este neapărat locul crimei, ci mai degrabă locul faptei – mașina arsă ieri pe Crinilor zăcea ignorată de toată lumea…

Trecătorii rarefiați au continuat să vorbească la telefon, fără să tresare în fața dezastrului, depășind-o grăbiți și indiferenți. Fiecare preocupat de problemele și provocările zilei apăsătoare de afară… Fiecare chinuit de alte gânduri, alte necazuri…

Până și de porumbeii din zonă au ignorat complet epava, obsedați de firmiturile de pâine aruncate de un vecin milos, la marginea blocului…

Cineva trebuia să petreacă totuși câteva minute în fața ei, contemplând – cu tristețea necesară și corespunzătoare, mașina distrusă… Parbrizul contorsionat într-o grămadă de cioburi, pe trotuar. Mațele arse împrăștiate pe jos. Oglinzile ghemuite într-un morman mic de metal înnegrit…