„Am fost acuzaţi că au scăzut prea mult clasele de liceu… Matematică-Informatică este o specializare extrem de solicitantă, dar nu se poate face în orice condiţii. La Colegiul George Coşbuc din Năsăud s-a intrat cu 5,71. Nu este o medie cu care să se intre la Mate-Info. Acolo sunt lacune serioase…”, a comentat recent Camelia Tabără, şeful Inspectoratului Şcolar Bistriţa-Năsăud.
Camelia Tabără a amintit şi de Colegiul Liviu Rebreanu, unde s-a desfiinţat o clasă de Filologie. La baza acestei decizii au stat o serie de criterii obiective. Ultima medie cu care s-a intrat la Filologie, la CNLR, a fost 7,83. Dacă ar fi existat o clasă în plus s-ar fi intrat la Rebreanu şi cu 6, ceea ce nu este în regulă, a punctat Camelia Tabără.
„Liviu Rebreanu, Andrei Mureşanu şi toate celelalte colegii trebuie să se compare cu colegiile centenare şi cu liceele de elită din ţară, în care mediile de intrare sunt corespunzătoare”, a mai spus Camelia Tabără.
Şeful ISJ Bistriţa-Năsăud a adăugat că aceste statistici şi analize ale instituţiei pe care o conduce trebuie analizate obiectiv: „Să se aleagă apele! Cine e dispus să înveţe, să facă liceul, cine nu – este invitat să se înscrie la şcoli profesionale de foarte bună calitate, competitive şi serioase. Vom avea şi acolo un indicator foarte clar de calitate, referitor la inserţia pe piaţa muncii„, a mai spus şeful Inspectoratului Şcolar.
Camelia Tabără a comentat şi situaţia şcolilor profesionale din judeţ. „Specialiştii spun că e foarte important ca elevul să vrea să meargă la o şcoală profesională, nu să ajungă acolo de nevoie… Creşterea cu 8% a interesului pentru şcolile profesionale ne demonstrează că suntem pe calea cea bună…”, consideră Camelia Tabără.
Ea a remarcat excelenta poziţie a şcolilor profesionale din mediul rural. Părinţii au înţeles că nu e un mare câştig să-şi trimită copiii la şcoală la oraş, şi atunci preferă să-i aibă mai aproape de casă.
Şcolile din Rodna, Salva, Telciu sau Maieru au oferit clase profesionale de interes pentru cei din zonă, cu calificare şi pentru fete, şi pentru băieţi. Astfel încât şcolile respective au şi cifre de şcolarizare foarte bune.
Dezamăgire: Slaba atractivitate pentru învăţământul dual
„Am fost foarte fericiţi când agenţii economici au dorit să oferteze acele burse care condiţionează existenţa învăţământului dual… Dar, după cum vedeţi, învăţământul dual este mai slab ca solicitare, decât celălalt…”
Din cele 72 de locuri oferite în învăţământul dual, nici 30% nu s-au ocupat în prima etapă.
„Asta înseamnă că nu neapărat banii îi motivează pe copii. Deşi ar fi fost vorba despre o bursă de aproape 400 de lei. Până la urmă se pare că nu e o ofertă atractivă pentru elevi. Bineînţeles că aceste clase se vor completa până la urmă. Dar analizând cu atenţie aceste tendinţe, vom reuşi să generăm soluţiile şi proiecţiile cele mai bune pentru anul viitor”, a mai spus Camelia Tabără.
În Bistriţa-Năsăud s-au oferit să susţină financiar clase de învăţământ dual cei de la Comelf, Iproeb, dar şi Dan Steel din Beclean.
ISJ va face un apel către toate şcolile profesionale şi liceele tehnologice din mediul urban. Acestea trebuie să-şi consolideze poziţia, să-şi definească oferta şi să încerce să fie cât mai competitive în această zonă, dacă vor să supravieţuiască – a conchis Camelia Tabără.
Foto – Arhivă
