Cea mai severă pandemie cu care s-a confruntat omenirea, având un număr estimat de victime între 40-50 milioane, s-a abătut și asupra locuitorilor din Bistrița-Năsăud, în 1918.
Specialiștii Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud ne reamintesc că locuitorii din județ s-au stins cu miile, răpuși de epidemiile de gripă care au lovit regiunea după 1918.
„Louis Pasteur a fost primul care a lansat ipoteza că gripa este produsă de microorganisme mai mici decât microbul, respectiv virusul.
Abia în 1933, Andrew, Smith şi Laidlaw au reuşit să izoleze virusul gripal.
Primul război va oferi teren proprice declanşării celei mai mari pandemii de gripă din istoria omenirii – gripa spaniolă.
Boala nu a apărut în Spania, dar datorită faptului că aici nu era impusă cenzura, serviciile de telefonie au raportat-o aici pentru prima oară…”, notează cei de la Arhivele BN.
Gripa spaniolă a fost cea mai severă pandemie, cu un număr de victime estimat între 40-50 milioane, mai ales adulţi şi tineri. Numărul exact nu se cunoaşte. Este posibil să fi fost mult mai mare. Unele ţări (precum fosta URSS) nu au înregistrat victimele.
Pandemia de gripă a afectat şi actualul judeţ Bistriţa-Năsăud.
Începând cu luna octombrie 1918, autorităţile au luat măsuri în vederea limitării răspândirii flagelului. La 28 octombrie, se îngregistra şi primul deces în Bistriţa, din cauza „Influenzei”- virusul gripal.
„În „Publicaţiunea” din 20 octombrie 1918, populaţia era atenţionată că „morbul spaniol se lăţeşte rapid în ţară şi păşeşte cu grămada în toate păturile poporului”. Aici erau oferite şi măsuri de prevenţie: „…cine vine în atingere cu bolnavul, trebuie să se spele bine pe mâni şi în gură şi să se ferească ca să nu fie tuşit de bolnav, apoi să se ferească de răceală”, mai precizează sursa citată.
Bolnavii erau izolaţi fie la spital, cei mai gravi, fie acasă cei cu simptome uşoare. Era recomandat ca locuințele să fie aerisite şi dezinfectate. De dezinfecţie se ocupa fiecare primărie.
Gripa din 1935 a ucis zeci de mii de români
O altă epidemie de gripă a fost cea din anul 1935. A izbucnit în iarna anului 1934 în America de Sud şi s-a răspândit cu repeziciune în SUA şi Europa.
În România, primele cazuri au fost semnalate în Dobrogea, la sfârşitul anului 1934. S-a extins apoi în întreaga ţară.
Doar într-o săptămână (1-7 februarie 1934) au fost semnalate 52.793 de cazuri noi. Oficial în trei luni (ianuarie – martie), în România au fost declarate 239.613 cazuri şi 46.000 de decese. Mai mult de jumătate din numărul deceselor s-a înregistrat la copii sub 9 ani.
Judeţul Bistriţa-Năsăud a fost printre primele judeţe afectate, boala izbucnind imediat după sărbătorile de iarnă.
Din cei 13500 de locuitori, cât număra Bistriţa în 1935, au fost înregistrate 1117 cazuri de gripă.
Din raportări se poate observa o creştere semnificativă a numărului de populaţie afectată de „tuse convulsivă”, începând cu luna decembrie a anului 1934.
Autorităţile au luat măsuri de informare a populaţiei, nu doar prin anunţurile afişate la primării, ci şi prin presă.
Se recomanda și atunci izolarea, curăţenia, spălarea pe mâini. Cei bolnavi grav erau internaţi în spital, iar cei cu forme uşoare erau controlaţi acasă de medici.
Sursa @ Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud / „Gazeta Bistriței”, 1927 .
