La aproape 40 de kilometri de Bistrița, există un loc fabulos în care pământul îți vorbește la propriu! Uneori te ceartă, alteori îți bolborosește și îți șoptește secrete într-o limbă de neînțeles. Oamenii locului erau îngroziți de faptul că animalele care se rătăceau în zonă dispăreau sub pământ ca prin farmec…
Vorbim, desigur, de Vulcanii noroioși de la Monor – ineditul fenomen geologic care se manifestă în apropiere de Bistrița. Despre ei a scris Mara Cristiana Vârvă – elevă la Colegiul Tehnic INFOEL. Eleva coordonată de prof. Cristina Rusu a prezentat lucrarea recent, la Târgu Mureș, în etapa națională a Concursului de Comunicări Științifice, domeniul Geografie.
Mara Cristiana Vârvă a vizitat Monorul și a identificat în teren 16 vulcani noroioși.
6 dintre aceștia aparțin bazinului noroios, 7 au aspect de con noroios, iar trei de dom noroios.
Vulcanii noroioși de la Monor nu erup vizibil, fiind acoperiți de vegetație. Majoritatea se reactivează însă la precipitații. Cei care nu o fac, generează însă fenomenul de pământ care se mișcă sub picioare – explică Mara Vârvă în lucrarea sa.
Vulcanii sunt declarați Monument al Naturii și fac parte dintr-o arie protejată de interes național.
Există un proiect de amenajare turistică a vulcanilor noroioși de la Monor. Însă acesta nu poate fi pus deocamdată în aplicare deoarece o parte a rezervației se află în proprietate privată.
Localnicii susțin că în acea zonă, pământul vorbește cu tine sau te ceartă, din cauza sunetelor – bolboroselilor provocate de ieșirea gazelor.
În trecut, noroiul de aici era considerat benefic pentru sănătate. Era folosit de oameni pentru diverse afecțiuni.
În zonă au circulat și legende înspăimântătoare. Animalele care se rătăceau pe lângă mlaștină erau „înghițite” de vulcani, ceea ce a sporit teama sătenilor față de acest loc…
Formați prin ascensiunea gazelor naturale care transportă spre suprafață amestecuri de argilă și apă, vulcanii adăpostesc și două specii de viermi extrem de rare.
Spre deosebire de vulcanii clasici, aceștia nu sunt legați de activitatea magmatică, ci de procese sedimentare și tectonice.
Chiar dacă sunt mai puțin cunoscuți la nivel național, vulcanii noroioși de la Monor au o valoare științifică și educativă majoră – subliniază Mara Vârvă în lucrarea sa.
Aceștia oferă date prețioase despre dinamica scoarței terestre și circulația fluidelor subterane.
Organizată de Ministerului Educației, competiția reunește anual cei mai bine pregătiți elevi din România, pasionați de cercetarea științifică și de studiul geografiei.
Concursul este structurat pe două probe:
- proba de evaluare a lucrărilor originale realizate de elevi sub coordonarea unui profesor
- proba de susținere a lucrărilor.
Există 3 secțiuni în cadrul concursului: Geografie fizică, Geografie umană și Geografia mediului. La aceeași competiție a participat și Alexandra Deneș, cu o lucrare referitoare la Pârtia Cocoș:
