Ce presupune să fii „om de radio”, cum se realizează un reportaj radiofonic, la ce se foloseau benzile de magnetofon? De ce este mai important radioul decât televiziunea? Au fost doar câteva întrebări care și-au aflat răspunsul într-o întâlnire de suflet, la Clubul Cultural CoșBook.
La Biblioteca Județeană „George Coșbuc” din Bistrița s-a desfășurat zilele trecute un evenimentul care a marcat admirabil „Ziua Internațională a Radioului”.
Intitulat „RadioBiblioteca”, evenimentul a reunit elevi de la Palatul Copiilor din Bistrița, însoțiți de prof. Diana Morar.
Invitatul special a fost Florin Săsărman – fost redactor al postului Radio Cluj, actualmente realizator al emisiunii „Diligența de Bizanț” la același post de radio.
Florin Săsărman le-a vorbit elevilor despre profesia de om de radio. Le-a și exemplificat copiilor cum se realizează un reportaj și cum se montează interviurile.
Florin Săsărman le-a vorbit celor prezenți despre fascinația profesiei de om de radio. El le-a arătat acestora două benzi de magnetofon, împrumutate din Fonoteca de aur de la Radio Cluj. Le-a explicat copiilor cum se făceau imprimările pe benzile de magnetofon. Dar și ce presupune fonotecarea și montajul materialelor audio, în care foarfeca era nelipsită.
„Odată cu informatizarea radioului, banda de magnetofon a devenit caducă. Calculatorul și reportofoanele digitale au ușurat mult activitatea reporterilor, redactorilor și a realizatorilor de emisiuni.
Un efect direct al informatizării este rapiditatea cu care sunt consemnate și transmise informațiile. Radioul este și astăzi cel mai rapid mijloc de informare”, a explicat Florin Săsărman.
A urmat exemplificarea modului în care se realizează materialele audio. De la înregistrarea unui interviu și până la împachetarea informației într-un reportaj.
Gilbert Filip, elev în clasa a patra la Colegiul Național „Andrei Mureșanu” din Bistrița, a preluat apoi reportofonul, realizând câteva succinte interviuri. Acestea au fost descărcate în calculator, fonotecate și prezentate.
Materialul care a rezultat, poate fi audiat AICI.
Isabela Andronesi, bibliotecară la secția „Împrumut pentru copii” și inițiatoarea evenimentului, a făcut o succintă istorie a radioului.
A prezentat expoziția de carte și exponate dedicată acestui domeniu. Între exponate – și câteva aparate de radio de epocă.
„În anul 2011, UNESCO hotărăște ca data de 13 februarie să fie Ziua internațională a radioului. În semn de apreciere pentru acest mijloc de comunicare, de informație și de cultură la care avem cu toții acces atât de ușor. Odată cu evoluția tehnologică apar, pe lângă radiourile FM, foarte multe radiouri online.
Vă mulțumesc tuturor pentru că ați onorat invitația noastră. Cred cu tărie că un bun post de radio poate forma, poate cultiva, poate educa publicul ascultător”, a subliniat Isabela Andronesi.
Managerul Bibliotecii Județene, Ioan Pintea, a recunoscut că pentru el „radioul este mai important decât televiziunea. Mă interesează radioul nu neapărat pentru știri, pentru că eu cred că emisiunile culturale sunt tot atât de importante. (…)
Copilărind într-un sat de munte, emisiunile de radio mi-au deschis foarte mult orizontul cultural. Și îmi amintesc, de pildă, de serile cu teatru radiofonic. Acolo am ascultat de atâtea ori vocile marilor actori și cele ale marilor scriitori și oameni de cultură.
Pe site-ul postului național există rubrica Ascultă vocea pe care vă invit să o accesați. Acolo puteți asculta vocea lui Liviu Rebreanu, de pildă, de pe vremea în care el era directorul Teatrului Național!” le-a mărturisit Ioan Pintea copiilor.
