Administrația Bazinală Someș-Tisa, aflată în subordinea Ministerului Mediului, a lansat o licitație publică pentru refacerea documentațiilor și studiilor necesare pentru intervențiile la barajul de la Colibița. Este vorba despre studii de teren: topografic, geotehnic, hidrologic și de modelare hidraulică, precum și documentația de avizare a lucrărilor de intervenții. Valoarea contractului trece de un milion de lei.
Administrația Bazinală Someș-Tisa, aflată în subordinea Ministerului Mediului, a publicat chiar ieri anunțul unei licitații publice. Se dorește refacerea documentațiilor și studiilor necesare pentru intervențiile la barajul de la Colibița. Valoarea contractului trece de un milion de lei.
Practic, acestea vor fi refăcute, după ce proiectul a fost abandonat, iar studiile și documentațiile au expirat.
Este vorba despre studiu topografic, studiu geotehnic, studiu hidrologic, modelare hidraulică și documentația de avizare a lucrărilor de intervenții.
„Prestatorul va respecta concluziile și recomandările expertizei tehnice, va analiza situația existentă și va propune măsurile necesare în vederea: reducerii riscului de inundații (atât prin diminuarea hazardului, cât și a pagubelor la inundații) aval acumulare Colibița; asigurrea și protejarea resurselor de apă; regularizarea debitelor și asigurarea unei stări de echilibru a regimului hidrostatic și hidrodinamic al apelor subterane cu amenajarea celor de suprafață; protejarea și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață prin apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor; evitarea impacului economic aferent distrugerii destinației Lac Colibița, ca destinație turistică”, se arată în caietul de sarcini a licitației.
Potrivit expertizei din anul 2014, care a stat la baza studiului de fezabilitate realizat în 2018, corpul barajului nu necesită lucrări de reabilitare. Probleme sunt la masca de beton asfaltic:
„Starea măștii de beton bituminos de la baraj Colibiță necesită o intervenție urgentă pentru reabilitarea/refacerea ei. La această dată se poate aproxima că stratul de protecție este distrus complet și primul strat impermeabil este afectat pe circa 50% din grosime, în medie”, se mai arată în document.
Masca de beton asfaltic are deteriorări care au fost observate încă din anul 2002. Încă din 1996 s-a depistat o fisură în mască, dar au fost semnalate curgeri ale stratului superficial de mastic bituminos.
Mai puteți citi pe acest subiect:
Râul Bistrița, fără betoane! Nu se renunță însă la consolidarea barajului Colibița
