„În jurul gării erau pe atunci vreo cinci case cu 15 familii de feroviari, plus locuințele din incinta gării. Chiar în fața gării era și un atelier cu locuințe pentru personal. Probabil primele sunete pe care le-am auzit au fost locomotivele – aburoasele, cum erau numite în anii 60-70…”, ne-a povestit Sorin Tisa.
Cam toți îl cunoaștem pe Sorin Tisa de la târgurile Produs în Bistrița-Năsăud. Meșterește, de când îl știm, cu mult umor, o serie de lucrări și obiecte decorative. Mai puțin știu însă că se ocupă de un mic „muzeu” CFR, pe care l-a amenajat în Gara din Bistrița.
Este o cămăruța burdușită cu o mulțime de exponate: reviste vechi, mașini de scris, costume de CFR-iști, bilete de tren, felinare, lanterne, telefoane…
Pentru meșterul popular, gara a fost a doua casă. „Până la Revoluție, de fapt, gara era un punct de reper important în orice oraș.
Când eram copil, până și circul venea cu trenul. Și animalele, și elefanții – și personalul din circ – coborau din trenuri pe o mare rampă. Știam că în data cutare, la ora cutare – vine circul. Ne adunam toți copiii personalului feroviar, era o mare sărbătoare pentru noi”, își amintește Sorin Tisa.
Totul a început cu bunicul său care s-a angajat în CFR în 1 aprilie 1923. Și bunica sa era angajată tot la CFR. Erau cantonieri, la kilometrul 58 – la cantonul amplasat atunci în locul actualei pasarele. Ei erau responsabili de fiecare semnal luminos, dar și de barierele cu felinar în mijloc pe care le ridicau manual. Primeau telefon să ridice sau să coboare bariera la fiecare tren care trecea pe acolo.
Și tatăl lui Sorin Tisa a lucrat la CFR din 1946 până în 1988, când a ieșit la pensie. Mama sa a lucrat tot aici, la Telegraf. Iar meșterul popular a urmat tradiția. Inclusiv soția sa a lucrat la CFR până în 2003, când s-au făcut ample disponibilizări.
Sorin Tisa ne-a povestit și despre dramaticul eveniment rutier pe care l-a trăit și pe care îl consideră cea mai importantă lecție de viață.
Este și membru în Asociația Mocănița Transilvaniei. Împreună cu Cristian Moldovan, coordonatorul asociației, a depus un proiect pentru a amplasa muzeul feroviar într-un spațiu mai potrivit.
