Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în colaborare cu Asociația Celtic Transilvania, a efectuat zilele trecute noi cercetări arheologice la Ilișua. În martie 2023, aici au fost descoperite cu detectorul de metale aproape 200 de monede de argint. Sâmbătă au fost recuperate alte circa 10 monede de argint.
„În data de 17 februarie 2024 Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în colaborare cu Asociația Celtic Transilvania a efectuat un diagnostic arheologic în localitatea Ilișua (com. Uriu), în punctul Cetățele. Aici a fost descoperit cu detectorul de metale în luna martie 2023, un tezaur monetar de circa 200 de monede de argint, în pădurea de pe dealul respectiv, de către Andrei Muji”, explică cei de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
Tezaurul se află acum în custodia Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
„Tezaurul identificat era format din 150 de monede determinate și 54 de fragmente de mici dimensiuni.
Cele 150 de monede determinate sunt denari maghiari ai regilor din Casa de Habsburg (Ferdinand I, Maximilian al II-lea și Rudolf al II-lea), weisspfennigi de Boemia (Ferdinand I), jumătăți de groși de Świdnica (Ludovic Jagello), jumătăți de groși polonezi de la Cazimir Jagello până la Sigismund I, groși ai Coroanei poloneze (Sigismund I și Ștefan Báthory) și monetăriilor Lituaniei (Sigismund August), groși de Gdańsk (Sigismund I și Ștefan Báthory), groși ai Prusiei vasale (Sigismund I), tripli groși ai Coroanei (Sigismund al III-lea), groși de Brandenburg-Prusia (Albert de Brandenburg) și groși ai margrafului de Brandenburg Johann v. Küstrin„, mai spune sursa citată.
Sâmbătă au mai fost recuperate circa 10 monede de argint, din păcate o parte din ele fiind în stare extrem de fragmentară.
„S-a putut contura groapa de intervenție a descoperitorului, iar din pământul aruncat am putut recupera încă câteva piese. Cert este că nu am identificat niciun fragment ceramic care să aparțină unui vas în care să fi fost depozitat tezaurul. S-a identificat doar un fragment de cataramă de fier ce ar putea proveni de la obiectul (probabil din piele) în care s-au aflat monedele.
Descoperirea monetară de la Ilișua se alătură grupului de tezaure transilvănene care au ca termen post-quem anii 1597 și 1598: Posmuș (Bistrița-Năsăud), Leorinț, Alba Iulia și Abrud (jud. Alba) etc. având o compoziție specifică acestui orizont de tezaurizare deja cunoscut.
Fenomenul, ieșit din comun, este o reflectare în plan monetar a Războiului de Cincisprezece Ani și, dincolo de starea de nesiguranță a populației, numărul și dimensiunea tezaurelor reflectă o creștere a volumului masei monetare aflată în circulație pe teritoriul Transilvaniei, creștere determinată de infuzia de monedă menită a susține cheltuielile militare”, mai explică cei de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
