Oamenii vor să recicleze și devin tot mai responsabili cu mediul înconjurător. Problema este că autoritățile nu sunt pregătite să asigure infrastructura și resursele necesare, subliniază deputatul REPER Lorant Sas.
„Sistemul Garanție-Returnare (SGR) ne dezvăluie, la mai puțin de un an de funcționare, prin dificultatea recuperării garanției de 50 de bani pentru fiecare ambalaj și cozile infernale de la automatele de returnare din incinta supermarketurilor, faptul că aplicarea legii este opțională pentru autoritățile publice locale. Ele ar trebui să fie primele interesate de buna funcționare a acestui sistem”, se arată într-un comunicat al Partidului REPER.
Deputatul REPER de Bistrița-Năsăud, Lorant Sas, a adresat o interpelare către ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud, cu privire la aplicarea prevederilor Hotărârii de Guvern 1074/2021, baza legală a funcționării SGR.
Articolul 7, alin. 2, prevede următoarele: „Autoritățile deliberative la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (1), precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară pot organiza puncte de returnare a ambalajelor SGR pe raza administrativ-teritorială a respectivei unități administrativ-teritoriale/asociații de dezvoltare intercomunitară, denumite în continuare UAT/ADI, în colaborare și sub coordonarea administratorului SGR.”
În condițiile în care cetățenii plătitori sunt nevoiți să se deplaseze zeci de kilometri și să stea ore întregi la cozi pentru a-și recupera garanția, autoritățile publice care ar trebui să investească în puncte automatizate de preluare ambalaje SGR, în special în zonele rurale, i-au transmis deputatului Lorant Sas că nu există niciun plan în această chestiune.
Iată, mai jos, câteva fragmente din răspunsul ADI Deșeuri BN:
„Este necesar să ținem cont de faptul că, atât UAT-urile, cât si ADI trebuie să identifice resurse pentru realizarea în prima fază a investitiilor necesare dezvoltării sistemelor SGR.
De asemenea, acestea nu dispun de sumele necesare pentru funcționarea acestor sisteme, pentru plata personalului deservent al spațiilor de returnare, a eventualelor chirii pentru aceste spații și a cheltuielilor aferente funcționării punctelor de returnare pentru ambalaje. (…)
În ceea ce privește cazul ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud, acesta nu deține spațiile necesare pentru organizarea/ înființarea punctelor de returnare.
Acest demers s-ar putea realiza tot prin intermediul UAT-urilor care ar pune la dispoziția ADI spațiile necesare prin Hotărâri ale Consiliilor Locale. Ar mai exista posibilitatea ca punctele de returnare sa fie organizate pe suprafețe puse la dispoziție tot de comercianți care au ca obligații gestionarea ambalajelor SGR sau de persoane fizice care, cu siguranță, nu ar pune la dispoziția autorităților terenuri, cu titlu gratuit”.
În concluzie, deși legea prevede și permite investițiile publice în infrastructura SGR, nu sunt bani, nu există spații, nu avem norme de aplicare și totul este opțional pentru edilii locali.
REPER cere Ministerului Mediului să demareze o verificare la nivel național, prin Corpul de control, a felului în care este aplicată Hotărârea de Guvern 1074/2021 de către autoritățile locale și structurile de asociere intercomunitare.
„Vom continua demersurile în județe și la nivel central, până în momentul în care vom avea un sistem funcțional. Am auzit de zeci de ori justificări care invocă dezinteresul oamenilor. Este un neadevăr.
Campaniile de informare și asigurarea unei infrastructuri adecvate, alocarea de resurse fac diferența. Oamenii vor, dar sunt ignorați. Iar între timp, rezultatele României în materie de reciclare sunt printre cele mai proaste din Europa”, se arată într-un comunicat al Partidului REPER.
