Vocile ţăranilor înregistraţi de Béla Bartók acum mai bine de o sută de ani, în satele din Transilvania, pe cilindrii de ceară Edison, au răsunat tulburător, ieri seară, la Bistrița. La Palatul Culturii a avut loc un concert jazz de excepție. Pianistul Lucian Ban și violistul Mat Maneri ne-au dezvăluit în improvizații live – tulburătoarea moștenire lăsată de Bela Bartok.
Povestea cântecelor transilvane reimaginate de Lucian Ban și Mat Maneri a început acum doi ani, în cadrul proiectului Retracing Bartók. Cei de la Jazz Updates l-au propus pe când Timișoara a fost Capitala Europeană a Culturii, în 2023.
„Este așa o bucurie să prezint acest album acasă, de unde mă trag eu. Eu am crescut și am copilărit într-un sat de lângă Reghin, în Teaca. E și mai important să le prezentăm în locul de unde vin aceste cântece…
Albumul nostru se numește Transylvanian Dance. El prezintă o serie de cântece din colecția de folclor a lui Bela Bartok la începutul secolului 20, din satele Transilvaniei. Pentru mine a fost o mare surpriză toată această colecție a cântecelor lui Bartok. E o poveste fascinantă. E o mărturie a dragostei lui pentru muzica și cultura țăranilor de aici.
Între 1907 și 1917 – Bela Bartok a cules 3647 de cântece pe care le-a înregistrat pe cilindri de ceară. Colecția lui rămâne și acum cea mai mare și mai veche colecție de cântece culese de un singur om…”, a povestit Lucian Ban.
„Pentru noi, ca muzicieni de jazz și improvizatori este un privilegiu să putem să ne inspirăm din aceste cântece. Am scos în primul rând un album, pe care l-am lansat anul trecut, în septembrie. A urmat un turneu peste toată în America. Din Vancouver, până pe coasta de vest – Portland, Seattle, Baltimore, Rochester.
Și anul acesta am început concertele în aprilie, în Detroit, Montreal, Hamilton, apoi în Europa – la Palermo, Florența, Napoli, Paris.
Aproape în fiecare oraș în care am cântat, a venit lumea uimită să ne întrebe la final ce e cu cântecele astea…
La Palermo mi-a spus un spectator că aceste cântece i-au amintit de copilăria lui, într-un sat din munți, în Sicilia… În Vancouver, mi s-a întâmplat la fel, cu o doamnă asiatică. Ceva este cu aceste cântece, pentru că altfel Bartok nu și-ar fi dedicat lor toată viața într-un fel care e puțin cunoscut. În 1965 legatarul testamentar al lui Bela Bartok a reușit să publice întreaga lucrare. Sunt cinci volume a câte 600 de pagini – toate cu cântece din Transilvania, exclusiv. Separat de muzica secuilor, de exemplu. Cea mai mare colecție este Romanian Folk Music – un volum de muzică instrumentală, unul de muzică vocală, unul de colinde, unul dedicat Maramureșului, care e foarte particular.
Mă bucur enorm să pot prezenta aceste cântece acasă”, a mai spus pianistul Lucian Ban.
Acesta a povestit publicului, pe îndelete, și despre uimitoarea experiență de a descoperi partiturile originale semnate de Bartok.
De altfel, concertul a inclus și răscolitoare proiecții video cu fotografii vechi ale partiturilor scrise de mână de Bela Bartok. Pe unele dintre ele apar inclusiv însemnări ale compozitorului cu versurile care probabil l-au impresionat.
„Pe margine apărea versul Ajungă-te supărarea, bădiță… Bartok a notat numele satelor, numele persoanelor de la care a cules cântecele, dar și vârsta fiecărei persoane…
Un lucru ciudat s-a întâmplat și cu noi în toate aceste concerte. În fiecare concert cântecele sună diferit…”, a măsturisit pianistul Lucian Ban, ieri seară, la Bistrița.
Transylvanian Dance a fost deja nominalizat pentru Best Jazz Album of 2024 de El PAIS, cel mai important ziar al Spaniei. A fost remarcat și de All About Jazz și Postgenre.
Albumul a fost elogiat de ziarul canadian Vancouver Sun pentru „interpretarea extraordinară”.
Săptămânalul eleveţian Die Weltwoche afirma că albumul „face ca această muzică să strălucească din nou, Béla Bartók fiind, într-un fel, cea de a treia prezență”.
Albumul este prezent si pe Europe Jazz Media Charts. Criticul belgian Georges Briquet îl descrie drept o „aparitie discografică de excepţie ce garantează o audiţie aproape metafizică”. Radioul public Bayeriche Rudfunk din Bavaria vorbeşte de o muzică care „deschide spaţiul şi timpul, o imersiune în istorie si in prezent”.
După ce prestigiosul National Public Radio din Statele Unite a difuzat o cronică audio incluzând fragmente din muzica lor și o analiză rafinată a acesteia, cronică preluata de sute de radiouri locale americane, primul album Transylvanian Folk Songs a fost propulsat în celebrul top Billboard unde a rămas timp de mai multe săptămâni.
Criticul NPR Kevin Whitehead a scris despre „misterul și claritatea cu care trio-ul infuzează cântecele tradiționale din Transilvania, despre cum pianul cântă precum clopotele unei biserici”. Cei doi muzicieni au continuat reimaginarea prin limbajul jazz-ului și al improvizației colecției de folclor din Transilvania pe ultimul lor album încântând publicul din lumea întreagă în spectacole de o intensitate si emoţie ieşite din comun.
Violistul Mat Maneri a fost nominalizat la Premiile Grammy. Revista All About Jazz remarca faptul că „a schimbat felul în care lumea jazz-ului ascultă vioara și viola”.
Despre pianistul Lucian Ban s-a scris în revista Downbeat că „este fără îndoială în liga majoră a pianiștilor contemporani. Cu greu se găsește cineva să-l egaleze…”
Cei doi și-au inceput colaborarea în 2010, în proiectul Enesco Reimagined. Au lansat peste 10 albume împreună, concertând în întreaga lume.
