Tăierea pensiilor sau a salariilor magistraților sunt subiectele fierbinți ale acestor zile. Invitat la Bistrițeanul LIVE, deputatul Robert Sighiartău a explicat că rolul CCR nu e de a stabilii salarii. Acesta vine și cu o soluție.
Deputatul Robert Sighiartău a fost invitat în studioul Bistrițeanul LIVE pentru a discuta despre probleme la nivel local și național.
Un subiect fierbinte este cel al salariilor magistrațiilor și al pensiilor. Noul pachet de legi care ar trebui adoptat de Guvern atacă exact în acest punct.
”În România există procese pe rol ale magistraților, în ceea ce privește salariile lor, de două miliarde de euro. Au reușit să câștige diferențe salariale de două miliarde de euro. E ca și cum noi ne-am decide salariile în instanță. E clar că nu e în regulă. Până acum, Statul Român a plătit deja un miliard de euro și mai este de plătit un miliard de euro.
Din perspectiva mea, avem o problemă structurală. Acest pachet de legi, în următoarele săptămâni, s-ar putea să treacă. Depinde de cum acționează președintele și primul ministru sau dacă va mai exista o negociere pe pachet.
Proiectul de lege – 70 la sută din salariu să reprezinte pensia, să fie 10 ani de tranziție – nu știm dacă va fi acceptat sau nu. Poate vor o modificare pe perioada de tranziție sau pe valoarea pensiei” a explicat Robert Sighiartău.
CCR – în conflict de interese. O soluție – cenzurarea deciziilor
Conform deputatului liberal, Curtea Constituțională a României se află în conflict de interese. Și ar ajuta o cenzurare a deciziilor.
”Eu spun că există o problemă structurală. Curtea Constituțională cu care românii s-au obișnuit- în sens negativ – care a blocat o grămadă de decizii pe care noi le-am luat – tocmai de a elimina aceste echități, are nevoie de o cenzurare a deciziilor.
Până în 2003, a existat în Constituție un paragraf care dădea puterea Parlamentului, cu două treimi din voturi, să cenzureze deciziile Curții Constituționale. Și avem un exemplu de conflict de interese: că niciodată magistrații de la Curtea Constituțională nu vor vota împotriva eliminării beneficiilor lor.
Am spus-o că trebuie să avem în vedere această modificare în constituție, ca să nu mai avem conflictul acesta. Altfel, rolul nostru de legiuitori – sau puterea executivă care e votată de oameni – nu mai poate face legi. Că faci lege să tai pensiile și e blocată de Curtea Constituțională.
Modificare asta din Constituție ar putea aduce un echilibru. Dacă puterea judecătorească decide, în România, cuantumul salariilor, nu e în regulă. Nu acesta e rolul ei!
Nu este în regulă această modalitate care e acum, și cred că ar trebui să existe acel paragraf care ar regla aceste conflicte între puterile Statului. Că altfel, Curtea Constituțională are ultimul cuvânt și nu e în regulă” a subliniat Robert Sighiartău la Bistrițeanul LIVE.
Jocul politic și NU-urile repetate- rezolvate prin referendum
Deputatul Robert Sighiartău susține că refuzurile CCR privind pachetul de legi vin și din cauza susținerii politice. Astfel, dacă s-ar face un referendum, lucrurile s-ar putea rezolva și astfel, s-ar putea cenzura deciziile CCR.
”Eu văd în spatele acestui NU al Curții Constituționale și un joc politic. Nu e greu să vezi că patru din cei cinci judecători sunt susținuți de PSD.
Există modele în lume – Israel – unde cei de la Curtea Constituțională provin din sistem și nu au nicio legătură. Există în Franța – unde o parte sunt numiți de președinte, o parte de Camera Senatului, o parte de Camera Deputaților.
E clar că nu există sistem perfect, pentru că pot exista blocaje. Din perspectiva mea trebuie reglate lucrurile cât mai repede. Și CCR a întârziat această decizie foarte mult, deși au refuzat pe formă, nu pe fond. A fost clar un blocaj din partea puterii judecătorești.
Un Referendum ar rerzolva problema. Bine, toată lumea e de acord cu un referendum. E o majoritate clară care vrea să se reducă pensiile. Dar problema Referendumului e că există referendum Consultativ și referendum Constituțional. Eu vorbesc de Referendum Constituțional, care în momentul în care vi cu acest referendum de revizuire a Constituției, odată cu trecerea referendumului, se modifică Constituția. Că așa, referendum consultativ am mai avut: 300 de parlamentari, parlament unicameral. Pentru că nu a adus modificări în Constituție.
Eu personal, în discuțiile cu președintele României și ceilalți factori voi propune un referendum Constituțional. Pentru că din punctul meu de vedere asta nu e în regulă: oamenii care sunt votați și trași la răspundere pentru legile care le fac, să nu aibă putere de legiferare pentru că Curtea Constituțională vine cu interpretări de la un an la altul. Acest lucru trebuie rezolvat!” a concluzionat deputatul Robert Sighiartău la emisiunea Bistrițeanul LIVE.
Întreaga emisiune poate fi văzută aici:
Problema reformei pensiilor speciale este mai veche. Atragerea fondurilor europene pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Dintre aceste jaloane, problema reformei pensiilor speciale trenează încă din anul 2023, când a fost elaborat proiectul de lege cu privire la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului curţii de conturi, aeronautic. După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii. Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
La aceasta se adaugă ipocrizia si duplicitatea coalitiei de guvernare care se declară formal împotriva pensiilor speciale fără să facă acelasi lucru cu pensiile speciale ale primarilor si alesilor locali care au fost introduse în anul 2019 prin Codul Administrativ în timpul guvernului Dăncilă. Chiar dacă pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, legea fiind prorogată pe termen limitat, urmând ca după expirarea termenului de amânare să producă efecte. De aceea si in acest caz este nevoie de abrogarea prevederii respective în parlament.