Descoperiri surprinzătoare, pentru arheologii din Bistrița care s-au ocupat de cercetarea preventivă în proiectul Restaurarea fragmentelor zidului de incintă a Cetății Medievale Bistrița și a Turnului Dogarilor. Proiectul în valoare de peste 12 milioane de lei a fost derulat de Primăria Bistrița în 2025 și 2026.
Proiectul are ca obiectiv revitalizarea și valorificarea patrimoniului istoric al Cetății Medievale Bistrița. Un alt obiectiv este transformarea acestuia într-un spațiu deschis evenimentelor culturale, turismului și comunității.
Cercetarea arheologică preventivă a fost realizată la Turnul Dogarilor („Fossbinterturm” / cod LMI BN-II-m-A-01479.07) și la fragmentele zidului de incintă ale Cetății Medievale Bistrița („Bistritz” / cod LMI BN-II-m-A-01479.01).
Demersul a adus la lumină câteva descoperiri importante care ajută la cunoașterea evoluției istorice și constructive a fortificației medievale, subliniază echipa de arheologi ai Complexului Muzeal BN din care au făcut parte Radu Zăgreanu, Alexandru Brehuescu și Angelica Moldovan, alături de Andreea Ilieș (desenator).
Una dintre descoperirile deosebite a fost realizată în interiorul Turnului Dogarilor. Aici a fost identificată o structură de podea din cărămidă, prevăzută cu două rigole marginale și un canal deversor.
După curățarea și îndepărtarea structurii, cercetarea a evidențiat caracterul său inedit. Existența acestei structuri în interiorul turnului nu era cunoscută până acum.
Materialul arheologic recuperat, în special cel ceramic provenit din interiorul canalului, este extrem de bogat și variat. El aparține unor perioade cuprinse între Evul Mediu clasic și Evul Mediu târziu. Unele elemente se extind până în perioada modernă.
Aceste descoperiri oferă informații valoroase privind modul de utilizare și transformare a spațiului de-a lungul timpului.
O altă descoperire importantă a fost făcută pe latura vestică a zidurilor Cetății Medievale, în apropiere de Turnul Dogarilor.
Aici au fost identificate fundațiile presupusului bastion circular al cetății, existent aici în secolul al XVI-lea.
Deși zidurile au fost afectate, în anumite puncte, de intervenții moderne, cea mai mare parte a fundațiilor s-a păstrat într-o stare bună. Aveau înălțimi variabile între aprox. 60 și 160 cm – au transmis arheologii.
Lungimea identificată a structurii, măsurată pe curba fundațiilor, ajunge la aproximativ 21 de metri.
Cercetările efectuate asupra segmentelor păstrate ale zidurilor fostei Cetăți Medievale a Bistriței au evidențiat unicitatea fiecărui tronson, atât prin dimensiunile fundațiilor și particularitățile structurale, cât și prin diferitele faze de construcție și transformare ale acestora.
Fiecare segment contribuie astfel la reconstituirea unei imagini mai complexe asupra evoluției fortificației bistrițene.
„O parte dintre aceste descoperiri au fost deja puse în valoare în cadrul proiectului. Alte descoperiri își așteaptă publicul în cadrul unei viitoare expoziții sau prin amenajarea unui mic spațiu expozițional în Turnul Dogarilor.
Din păcate, intervențiile antropice realizate de-a lungul timpului au afectat, în anumite zone, componenta arheologică din proximitatea zidurilor.
Cu toate acestea, cercetările desfășurate au reușit să recupereze informații importante. Ele aduc în atenția specialiștilor și a publicului noi elemente din istoria Cetății Medievale a Bistriței”, au mai subliniat arheologii.












