Cea mai frumoasă poveste despre Crama Jelna: povestea care ne face să pricepem că doar vinul poate transforma un trecut sumbru şi sinistru – într-un viitor senin şi plin de promisiuni – graţie talentului unui tânăr artist: Paul Mureşan.
Paul Mureşan (despre care Bistriţeanul.ro a mai scris AICI, AICI sau AICI) a dat din nou lovitura cu un film de animaţie realizat pentru Crama Jelna. O adevărată bijuterie de nici două minute care ne propune o inedită interpretare şi o fascinantă poveste…
În care vinul atât de savuros produs de Crama Jelna devine „noul suflu al schimbării şi al renașterii din propria cenușă”, dar și liantul care poartă în sine toate dimensiunile trecutului nostru.
„Practic am vrut să creăm o experiență unică, complexă, culturală și artistică de imersiune în universul nostru. Univers care însumează cultura locală transilvană”, a explicat Darius Pripon, winemaker-ul cramei Jelna.
Şi-au dorit să demonstreze, prin animaţia creată de Paul Mureşan, faptul că barierele – temporale sau culturale – pot fi distruse sau anulate… „Fiindcă tot ceea ce s-a întâmplat în trecutul nostru nu a dispărut, ci există încă, sub altă formă, însă există… Acel perete uniformizat, mereu la fel, la spital, la școală, în instituțiile statului, acel perete care ne cerea să fim uniformi și să gândim toți pe aceeași linie, a fost distrus, odată cu trecerea timpului, a generațiilor…”
„Am adus un suflu nou, un suflu al schimbării, un suflu al redescoperirii. Zona aceasta atât de reprezentativă pentru cultura viti-vinicolă a imperiului austro-ungar a fost decimată sub cortina rece și uniformizată a regimului comunist.
Aceștia suntem noi, aceasta e Amprenta Transilvaniei…!”, a subliniat Darius Pripon.
[arve url=”https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FJelnaTransilvania%2Fvideos%2F647771599018531%2F&show_text=0&width=560″ /]
Crama Jelna înseamnă o familie tânără de antreprenori din Bistrița-Năsăud, satul Jelna, fascinată de vin şi de cultura vinului:
„Nu facem altceva decât să continuăm și să ocrotim o poveste, o zonă și un spirit viti-vinicol care a zăcut adormit timp de mai multe secole aici în Jelna. Dealurile unde ne-am plantat vița-de-vie conform hărților vechi de câteva secole ale acestei zone viti-vinicole, au fost cultivate cu viță-de-vie, dar nu sunt specificate soiurile. Până şi pe harta iosefină realizată de Imperiul Austro-Ugar în 1766, prima cartare a Transilvaniei, apar întinse plantaţii de viţă de vie pe dealurile din Jelna.
Crama Jelna înseamnă 26 de hectare de viță-de-vie, vârsta medie fiind de 5 ani, iar soiurile pe care le avem sunt: Sauvignon Blanc, Feteasca Albă, Feteasca regală, Muscat Ottonel, Pinot Noir.
O cramă mică, artizanală, de familie, care produce undeva la 80.000 sticle anual și care plănuieşte ca – pe masură ce via se va maturiza – să crească până la 100.000-120.000 sticle pe an.
„Una dintre cele mai vechi menționări a vinurilor din această zonă am găsit-o în Registrele bisericești, a bisericii din Jelna, în care se menționa că Petrus Murator, pictorul bisericii, cel care se presupune că a pictat fresca Navicella, a fost plătit în butoaie de vin”, explică Ovidiu Moldovan pe JelnaTransilvania.ro.
