Este Vinerea Neagră, Vinerea Patimilor – ziua în care a murit Mântuitorul Iisus Hristos – o zi de post negru pentru credincioșii care își amintesc o străveche superstiție: cine face vreun rău semenului său, în această zi, va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa.
Este ultima zi de patimi a mântuitorului Iisus Hristos – ziua în care a fost judecat, batjocorit, schingiuit, răstignit pe cruce și îngropat. Ziua care deschide un timp al haosului şi întunericului. Oamenii rămân astăzi fără protecţie divină, susţin cercetătorii etnografi, amintind că în comunităţile tradiţionale se spunea că Vinerea Neagră ar echivala cu 12 zile de vineri obişnuite.
Este o zi de post negru, iar cei mai superstiţioşi dintre bătrâni erau convinși că cine face vreun rău semenului său, în această zi, va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa.
Se mai credea că cine reuşeşte să ţină post azi va fi ajutat de Dumnezeu să scape de boli, să-i meargă bine tot anul, să fie ferit de necazuri şi nevoi. Se mai crede că cine reușește să respecte întocmai postul de azi, va şti cu trei zile înainte când anume va muri.
Femeile nu au voie să coacă azi pâine sau cozonaci, ca să nu ardă mâinile Maicii Domnului. Nu au voie nici să se apuce de cusut, ţesut sau croşetat ca să nu orbească şi să n-o supere pe Sfânta Vineri. Abia mâine, în Sâmbăta Mare, gospodinele au voie să-şi pregătească cozonacii, să roşească ouăle (dacă nu au făcut-o în Joia mare) sau să coacă pasca.
Dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi roditor. În biserici nu se bat clopotele, nici măcar dacă moare cineva. În acest caz, preoţii au voie să folosească doar toaca pentru a anunţa moartea vreunui creştin pentru că este o zi a durerii şi a patimilor Mântuitorului.
