„Publicul bistrițian știe să aprecieze cu căldură toate manifestațiile de interes cultural-social, contribuind cu dragă inimă pentru scopurile nobile ale Reuniunii Doamnelor: înălțarea și consolidrea societății românești din Bistrița…” scriau cronicarii de la Gazeta Bistriții în martie 1925.
Despre balul mascat pus la cale de Reuniunea Doamnelor române din Bistrița s programat în seara zilei de 7 februarie, în saloanele Centrului Cultural, cronicarii de la Gazeta Bistriții scriau, în martie 1925, că a fost un succes peste așteptări „atât din punct de vedere moral, cât și material…”
„Cu deosebire corpul ofițeresc din Garnizoana Bistrița și-a dat concursul său valoros, fără de care o reușită completă nu se poate închipui.
Doamnele și domnișoarele s-au prezentat, în mare parte, în costume drăgălașe, bogate, variate, dând întregei petreceri o priveliște din cele mai admirabile și fermecătoare.
S-a petrecut în cea mai bună dispoziție până în zorii zilei, publicul rămânând deplin mulțumit de felul cum reuniunea doamnelor române știe să organizeze și să pună la cale petreceri și baluri aranjate toate cu mult simț artistic și cu multă delicateță.
Venitul curat al acestui bal a fost de aproape 5.000 Lei, cu care fondul reuniunei se ridică la frumoasa sumă de 41.860 lei, rezultat al muncii și activității neobosite a doamnelor din această reuniune…” mai scrie Gazeta Bistriții în numărul 5 din 1 martie 1925.
Pentru ca doamnele și domnișoarele să aibă timp de pregătire, data desfășurării unui bal era cunoscută cu multă vreme înainte. Orașul era animat iar magazinele de stofe, spițeriile, croitoresele, coafezele dar și cei care se ocupau de amenajarea și împodobirea trăsurilor și a cailor cu tot felul de zorzoane erau asaltați pur și simplu de clienți – unul mai exigent decât altul.
Cei înstăriți, atunci când nu organizau petrecerea acasă, își aduceau familia la bal cu birja iar îmbrăcămintea, în special a odraslelor, se confecționa la casele de modă din alte părți. Unii dintre participanți veneau pe jos, în grupuri, pe familii – tocmai ca să-și etaleze toaletele pe care le doreau remarcate.
În special vineri era seara eleganței pentru că atunci aveau loc cele mai multe spectacole și baluri care dădeau bistrițenilor ocazia de a-și expune toaletele sofisticate.
Cam toți cei care participau la baluri erau, în general, preocupați la maximum să exceleze și la capitolul „preparate culinare” care se serveau invitaților spre miezul nopții, atunci când muzica făcea pauza cea mare.
Mesele erau de obicei aranjate pe marginile sălii de dans și erau mai mult decât îmbelșugate. Ba, uneori, se aduceau și mese suplimentare pe care se aranjau bucatele aduse în coșuri mari, acoperite cu ștergare înflorate.
Acum era momentul cel mai potrivit pentru a se începe și vânătoarea viitorilor miri sau mirese: se purtau discuții, se puneau la cale mici teste asupra viitorilor miri și se analizau ofertele sau opțiunile.
Mult timp după asemenea baluri „gura târgului” devenea mai mult decât slobodă – mamele, bunicile sau suratele dansatoare rămase singure comentau tot felul de întâmplări văzute, auzite sau presupuse, bârfind pe îndelete…
Sursa: Elena Pleniceanu, „Modă și baluri în Bistrița, la sfârșit de secol XIX și început de secol XX”, articol publicat în Revista Bistriței Nr. XXVII, editată de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud
