Parchetul European (EPPO) investighează o fraudă de aproximativ 20 milioane de euro. E vorba de două proiecte industriale finanțate din fonduri UE în România. Au fost efectuate 14 percheziții în România și Bulgaria, printre ele chiar și în județul nostru.
Parchetul European – Structura din Romania, Poliția Română – Direcția de Operațiuni Speciale, I.P.J. Prahova, D.G.P.M.B. – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, IPJ Bistrița Năsăud – Serviciul de Investigații Criminale, Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române, Departamentul Luptă Anti- Fraudă, Serviciile de investigație din Bulgaria și BCCO Bulgaria au efectuat 14 percheziții în România și Bulgaria. De asemenea, au fost investigații și în Austria și Maria Britanie.
Ancheta vizează fraude cu fonduri europene, spălare de bani și fals în acte. Proiectele vizate sunt de fabricare de baterii litiu-ion și producția de structuri metalice modulare prefabricate. Fiecare proiect avea o valoare de aproximativ 10 milioane euro.
Se pare că frauda are ramificații inclusiv în județul nostru.
CE ANUME suspectează autoritățile:
Beneficiarii proiectelor sunt suspectați că:
- au depus documente false sau inexacte (oferte, situații financiare etc.)
- au simulat că au bani proprii, folosind aceiași bani de mai multe ori pentru a părea solvabili
- au transferat bani temporar în conturi doar ca să creeze extrase bancare “credibile”
Astfel au obținut ilegal fonduri europene, primind deja aproximativ 7,5 milioane €.
Anchetatori suspectează implicarea unui funcționar public, care ar fi semnat rapoarte false de livrare a unor echipamente care nici măcare nu fuseseră cumpărate. Astfel, ar fi fost create circuite financiare fictive cu scopul de deturnare a fondurilor în interes personal.
CUM FUNCȚIONA schema:
Suspecții solicitau fonduri europene. Banii necesari ca fonduri disponibile ar fi fost mutați rapid între firme și conturi diferie, fiind folosiți pentru mai multe proiecte.
CA și documentație necesară accesării de fonduri europene, aceștia ar fi depus oferte de preț fictive, situații financiare manipulante și contracte care nu reflectau realitatea.
După ce primeau banii – fonduri europene – nu cumpărau echipamentele și nici nu realizau investițiile. Totul ar fi fost simulat doar în acte. Lururile păreau în regulă, mai ales că documentația ar fi fost semnată de un funcționar public. Iar banii proveniți de la UE ar fi fost mutați, din nou, prin diferite firme și conturi până li se pierdea urma.
Șapte pesoane au fost duse la audieri, ancheta fiind în plină desfășurare.













