Între 24 februarie – 1 martie și 4 – 8 martie, în Piața Centrală din Bistrița are loc o nouă ediție a Târgului Breselor Moderne – Artizanii primăverii. Sunteți invitați să vă bucurați aici de produse meșteșugărești și artizanale, dar și bunătăți tradiționale marca „Produs în Bistrița-Năsăud”.
Bistrițenii sunt invitați să celebreze iubirea, primăvara și feminitatea cu produse inspirate din poveștile locului. În centrul orașului, lângă Biserica Evanghelică se deschide o nouă ediție din Târgul Breslelor Moderne.
Meșteșugari, artizani și producătorii locali și-au împletit talentul, imaginația și emoțiile în creații autentice, tradiționale sau de inspirație tradițională, originale și 100% manuale.
Târgul Breslelor Moderne – Artizanii primăverii are loc între 24 februarie – 1 martie și 4 – 8 martie. Organizatorii au pregătit pentru această ediție două ateliere speciale:
- atelier de confecționat mărțișoare tradiționale cu Larisa Bancea
- și pictură pe față cu Jarateka.
Prilej de bucurie, Dragobetele, Mărțișorul și Ziua Femeii sunt strâns legate de simboluri precum fertilitatea, fecunditatea, vitalitatea.
Este momentul în care natura renaște și, odată cu ea, reînvie şi iubirea.
Primul vestitor al primăverii este, conform tradiției și mitologiei românești, Dragobetele. Numită și „Cap de primăvară”, „Început de primăvară” sau „Logodnicul păsărilor” – sărbătoarea este puternic înrădăcinată în cultura română. Dragobetele este un personaj transmis din generație în generație de la vechii daci, transformat mai apoi într-un protector al tinerilor și patron al iubirii.
Ziua în care românii sărbătoresc Dragobetele – 24 februarie – coincide cu sărbătoarea religioasă Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezatorul. Este sărbătoarea în care întreaga suflare sărbătorește înnoirea firii și se pregătește pentru venirea primăverii. Este o nuntă a naturii și a omului cu natura. Originea numelui și a obiceiului, în sine nu sunt clar definite. Anumite izvoare asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească, patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești. Este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.
Alte izvoare îl denumesc Dragomir, fiu al Babei Dochia.
Năvalnic și nestatornic, Dragobetele se diferențiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiția catolică. Este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, care sălășluieşte mai mult prin păduri.
În anumite zone din România, Dragobetele se sărbătorea pe 1 Martie. Probabil nu întâmplător, dacă ne gândim la originile geto-dace comune acestor obiceiuri, la Zilele Dochiei care încep pe 1 Martie și la semnificațiile mărțisorului, dăruit de 1 Martie sau, în anumite regiuni între 1 – 9 Martie, cît durează zilele Babei Dochia.
Mărțișorul este considerat un obiect cu proprietăți magice, protectoare sau vindecătoare: este purtător de noroc și sănătate. Are darul de a înfrumuseța și a „încălzi” sufletele. De asemenea, are funcții festive, marcând începutul primăverii, stimulând fertilitatea solului și vegetației. Are și semnificații afective, fiind dăruit persoanelor dragi.
În mod traditional, un șnur împletit din fire albe care simbolizează puritatea, începutul, renașterea naturii și fire roșii – vitalitate, sănătate, frumusețe, iubire, mărțișorul este confecționat astăzi în cele mai diverse moduri, în funcție personalitatea celor care “îi dau viață”. Dincolo de formă sau materiale, cel mai important lucru este că tradiția dăruirii mărțișorului a dăinuit peste veacuri și continuă să o facă.
În anul 2017, mărţişorul a fost înscris de UNESCO, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. S-a întâmplat în urma demersurilor comune întreprinse de România, Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova – țări în care mărțișorul este un element cultural de patrimoniu.
Tot legat de simbolistica vieții, deși având rădăcini nu foarte îndepărtate, Ziua Internațională a femeii elogiază rolul și importanța femeii în viața socială economică și politică și, în același timp, trage un semnal de alarmă cu privire la discriminarea și violența împotriva femeilor, care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii. A fost sărbătorită pentru prima dată pe 8 martie, în 1975, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.
Surse: Historia.ro & www.cultura.mai.gov.ro
Foto deschidere @ Arhivă
