Antropologul bucureștean Florin Dumitrescu – lector la Universitatea Transilvania din Brașov – a petrecut o lună de zile anul trecut cercetând piețele din Bistrița și Năsăud. Studiul său etnografic a fost publicat în volumul colectiv „Culese din Rural”. Într-un interviu realizat de Hannelore Costiuc, Florin Dumitrescu trage un semnal de alarmă în legătură cu viitorul piețelor din Bistrița.

Florin Dumitrescu s-a specializat în studiul piețelor și târgurilor. În 2022 a realizat o etnografie a piețelor agroalimentare din Bistrița și Năsăud. Detalii despre aceste cercetări puteți reciti accesând linkurile de mai jos:

Florin Dumitrescu, cercetător antropolog din București: În piața Decebal am fost priviți ca intruși

DE CITIT – Culese din rural. O tulburătoare incursiune în viața țăranilor din Năsăud, Lechința, Telciu și piețele din Bistrița

În vara lui 2023, Florin Dumitrescu va studia piețele și târgurile din județul Sălaj.  Aflat actualmente într-o cercetare de teren la Zalău, antropologul a revizitat Bistrița.  A realizat că și piețele de aici sunt în pericol de „amzificare”… 

Hannelore Costiuc: Ce înseamnă „amzificare”, Florin Dumitrescu?

Florin Dumitrescu: Prin „amzificare” se înțelege modernizarea brutală, ostilă față de interesele cetățenilor. E un termen derivat de la Piața Amzei din București, distrusă acum 15 ani prin intervenții urbanistice abuzive.

Din păcate, astfel de siluiri ale piețelor, sub pretextul „civilizării”, continuă în toată țara. Edilii, arhitecții și dezvoltatorii imobiliari își dau mâna peste capul cetățenilor (deopotrivă piețari și cumpărători), care suferă de pe urma unor așa-zise proiecte publice, realizate însă fără o consultare publică reală. Este ceea ce se pare că se va întâmpla cu renumita Piața Cibin din Sibiu, condamnată să devină o mare parcare pentru turiști, cu niscai tarabe la etaj. Și atenție: vorbim de Sibiu, simbolul alimentar nr. 1 al României!

Hannelore Costiuc:  Cum ați regăsit Bistrița după un an de la cercetarea antropologică dedicată piețelor de acolo?

Florin Dumitrescu:  În general, schimbată în bine. M-am bucurat să pot vizita Biserica Evanghelică, ale cărei lucrări de restaurare tocmai s-au terminat. Dar…

Hannelore Costiuc:  Există și un dar?! Ce v-a nemulțumit?

Florin Dumitrescu:  Am vrut să-i întâlnesc pe producătorii de la târgul de weekend și nu i-am regăsit în Piața Centrală. Sunt femei și bărbați din satele vecine, membri ai Asociației „Produs în Bistrița-Năsăud”, pe care i-am intervievat anul trecut și cu care am ajuns să mă împrietenesc. Am dat de ei tocmai în Piața Mică, la câteva străzi distanță. „Vânzările s-au prăbușit de când suntem aici”, mi-a spus unul dintre ei. „Noi nu eram decât paravan pentru șantierul bisericii. Șantierul s-a închis – noi am fost goniți”…

Hannelore Costiuc:  Să înțeleg că nu vă așteptați…

Florin Dumitrescu:  Deloc! Regret situația, mai ales că eu m-am grăbit să laud Primăria Bistrița pentru înțelepciunea de a lăsa târgul în piața principală a orașului, ca la origini, pe vremea administrației săsești.

Eu chiar dădeam Bistrița de exemplu administrației brașovene, care multă vreme ezita să-i lase în Piața Sfatului pe producătorii din Țara Bârsei. Între timp, e posibil ca Brașovul să-și fi învățat lecția.

Hannelore Costiuc:  Ați vrea să-i dați vreun sfat primarului Bistriței?

Florin Dumitrescu:  Îl încurajez pe domnul Ioan Turc în strădania de a readuce Bistrița printre orașele importante din Mitteleuropa, acolo unde îi e locul.

Dar, tocmai în acest scop, îl îndemn să țină seama de potențialul social, cultural și turistic al piețelor. Astfel, cocheta Piață a Independenței merită salvată, târgul spontan de marți din spatele pieței trebuie protejat și promovat pentru atmosfera pitorească, comparabilă cu cele mai faimoase bazaruri din lume.

Hannelore Costiuc:  E adevărat că i-ați scris o scrisoare primarului?

Florin Dumitrescu: Am redactat câteva rânduri, ca o concluzie a cercetării de anul trecut. I le-am trimis domnului primar prin profesorul Cornel Ban, cel care a întocmit strategia de dezvoltare economică a județului Bistrița-Năsăud. Între timp, i-am lăsat la primărie și volumul Culese din rural coordonat de Valer Simion Cosma, carte în care se găsește etnografia piețelor bistrițene pe care am realizat-o.

(…) E vorba de niște observații privind Piața Decebal, a cărei modernizare poate duce la încă o „amzificare”. Desigur că au caracter public, pentru că privesc viața publică. Cercetarea pe care am realizat-o poate fi văzută și ca o expunere a doleanțelor cetățenilor. Și, în plus, are în spate armătura seriozității unui studiu academic. Sunt gata să public acea concluzie sub formă de scrisoare deschisă…