Nu vom ști niciodată cum a reușit puiul de gardian să evadeze, zilele trecute, din grădina Colegiului „Liviu Rebreanu”… Cert este că a depășit spațiul de siguranță și a ajuns printre mașinile parcate pe str. Zimbrului…!

Vorbim, desigur, de o impresionantă pasăre răpitoare de noapte – chiar dacă de mici dimensiuni, mai mici decât cucuveaua, conform specialiștilor – admirabil surprinsă de biologul Ciprian Samoilă. Imaginile au fost publicate pe pagina Biogeodiversitate în BN.

Tot de aici aflăm că în realitate, puiul de gardian este un ciuș: Otus scops, pe numele său științific care provine din limba greacă. Otos înseamnă cu urechi / ciuf și desemnează o bufniță mică cu ciufi iar skops înseamnă pasăre mică de noapte. În greacă, skopos are și semnificația de gardian… Toate se leagă, care va să zică…

„Un pui de ciuș (Otus scops) a depășit spațiul de siguranță din oaza grădinii CNLR și a ajuns printre mașinile parcate pe str. Zimbrului.

Mirela Parker de la DSP BN a fost prima care l-a observat pe sub mașini și imediat m-a alertat. Am ajuns într-un suflet la fața locului. Puiul era deja flancat de 5 stăncuțe cărora le sticleau ochii…

În mod normal nu aș fi intervenit. Dar stăncuțele chiar se descurcă la noi în oraș și au o gamă largă de hrană…”, a povestit Cirpian Samoilă.

Puiul s-a refugiat pe sub mașini, fiind recuperat și mutat într-o cutie. Dar istețul a sărit din ea, strecurându-se prin gard, înapoi în grădina liceului.

Biologul mai povestește că puiul de ciuș a fost urmărit acolo de o cioară grivă, dar și de o serie de paseriforme care au intrat în alertă, în apărarea puiului.

Cine are urechi de auzit, va auzi cu siguranță în filmări, vocea de mierlă (Turdus merula), un măcăleandru (Erithacus rubecula), un codroș de munte (Phoenicurus ochruros) și pițigoiul mare (Parus major).

Cine nu – să le identifice acum. Și să admită că grădina Colegiului Național Liviu Rebreanu din Bistrița este și acum o oază de biodiversitate…!

„…care găzduiește zeci de specii de păsări cuibăritoare, multe dintre ele sedentare, care depind de vegetația stabilită în jurul clădirii istorice prin efortul cumulat al elevilor CNLR coordonați cu multă sârguință și pasiune de către bine cunoscutul profesor biolog Livius Gubesch”, conchide Ciprian Samoilă.

Mai multe detalii despre ciuș puteți citi chiar AICI.  

Foto & Video @ Biodiversitatea și Geodiversitatea județului Bistrița-Năsăud