Vedeta sărbătorilor pascale este, de departe, pasca. Pe Valea Bârgăului, în majoritatea caselor este preferată varianta sărată, cu brânză iute, de burduf. Elena Ciotmonda din Susenii Bârgăului preferă pasca tradițională, specifică zonei, adică sărată, cu brânză iute și slănină. Pentru ambele feluri de pască, Elena are secrete și trucuri moștenite din familie, care le dau gustul autentic și pe care ni le-a împărtășit cu drag.
Pasca fie „sărată”, fie „dulce” este nelipsită de pe masa oricărei familii în ziua de Paște. Elena Ciotmonda, din Susenii Bârgăului, a învățat încă din copilărie atât procesul, cât și tainele pentru ca pasca să iasă așa cum trebuie. Anul acesta, împreună cu fetele și cumnata ei, care i-au fost de ajutor, Elena a făcut 20 de astfel de preparate, toate în Sâmbăta Mare, pentru a fi cât mai proaspete.
Pasca se poate prepara în două feluri, în funcție de gusturile fiecăruia. Pentru pasca „sărată”, cea cu brânză iute și slănină, se folosește aluat de pâine. Pentru pasca dulce, cu brânză de vacă, se folosește aluat de cozonac.
Pasca sărată nu este doar preferata familiei, ci și a celor care comandă an de an de la Elena:
“Pentru pasca sărată folosim aluatul de pâine. Secretul constă în a pune multă brânză și să nu fii zgârcit nici la slănină, care e cea mai dorită de pe pască… dar și slănină, nu poți pune foarte multă, ca să nu iasă prea uleioasă. Brânza, de asemenea, e piesa de rezistență. A noastră e bio, de la oile noastre, pusă în borcane, cum o puneau bătrânii noștri mai demult. După gustul fiecăruia se pot adăuga și verdețuri. La sfârșit împletesc o cruce, simbolul sărbătorii care îmi amintește de fiecare dată de patimile Mântuitorului. Apoi, o bag la cuptor pentru circa 40-50 de minute. La sfârșit, o ung pe deasupra cu ulei și eu o acopăr pe fiecare cu un prosop pentru a se păstra cât mai fragedă până după Înviere, când o mâncăm.”
Pentru pasca „dulce”, adică cea cu brânză de vaci, Elena folosește același aluat ca la cozonaci:
“La fel, nici cu brânză de vaci nu trebuie să fim “zgârciți”. Dar, chiar și la pasca dulce eu pun slănină, pentru că slănina e reprezentativă pentru pască… dacă nu, e ca o plăcintă. Se pot adăuga și stafide sau mărar, după preferință. Modul de coacere e la fel ca și pentru cea sărată. După ce o scot din cuptor, o ung cu ulei și o las sub prosop până la Înviere, când o ducem la sfințit.”
Elena spune că, la fel ca în cazul cozonacilor și al celorlalte preparate, adevăratul secret constă în dăruirea și dragostea cu care sunt pregătite. Iar când toate sunt gata sunt așezate cu grijă într-un coș și pregătite pentru a fi sfințite în noaptea Învierii.