Este Ziua Porților deschise astăzi, la Arhivele Bistrița-Năsăud: Cei mai curioși din fire au ocazia să admire și cea mai recentă descoperire de excepție: Documentul original emis de regele Ungariei, Matei Corvin, în 21 februarie 1470!
Prin acest document, regele solicita Voievodului și Vice-voievodului Ardealului să respecte privilegiile bistrițenilor. Documentul poate fi admirat doar astăzi în original. El urmează să fie trimis la București, pentru restaurare. Detalii despre excepționala descoperire – AICI.
Cu prilejul Zilei Arhivelor, celebrată în fiecare an pe 9 iunie, instituția din Bistrița și-a deschis porțile tuturor celor curioși să afle unde sunt păstrate și administrate documentele de patrimoniu.
În holul instituției au fost expuse câteva documente de excepție. Între acestea – și câteva cărți poștale foarte vechi cu Bistrița, dar și volume din 1529, cum este Protocolul Jurămintelor din Districtul Bistriței.
Albumul omagial din 1896 dedicat botanistului Florian Porcius, membru al Academiei Române, când a împlinit 80 de ani.
Tot cu acest prilej, a fost expus și Albumul Direcției Silvice – din 1929 – impresionant prin coperțile sale legate în piele.
„Cel mai vechi document care se păstrează la Arhivele naționale Bistrița-Năsăud este o informare din 1350. Judele Bistriței cere câteva informații despre materiale. Nu este atât de important ca și informație, dar e foarte valoros ca vechime, ca și suport de scriere. Documentul se păstrează pe o hârtie cu filigran.
Este o mare bucurie să expunem și recentul descoperit Privilegiu al lui Mathias Corvin, emis în 1470.
Este extrem de important pentru că are și semnele de autentificare – cum este sigiliul imprimat pe o cerneală roșie. Este scris în latină, tot pe hârtie cu filigran. O hârtie specială cu emblema morii de hârtie unde s-a realizat aceasta”, ne-a explicat Cornelia Vlașin, directoarea Arhivelor Bistrța-Năsăud.
Ea a completat că cei interesați pot vizita astăzi și unul dintre depozitele în care se păstrează documentele foarte importante ale județului.
Dacă nu reușiți să ajungeți până la 16.30 – programul normal al Arhivelor, cu un telefon se poate rezolva o vizită și după această oră.
„Ca să fii un bun arhivist, pe lângă cunoștințele de istorie, paleografie, sigilografie sau heraldică, trebuie să cunoști multă – multă arhivistică (românească și internațională). Asta te ajută să întelegi evenimentele, să inventariezi, să indexezi informația, să organizezi documentele, pentru a le putea livra publicului. Trebuie să fii la zi cu toate modificările legislative, să le cunoști pe cele trecute (nu doar din România, dar și la nivel internațional), pentru a putea prognoza preluările, pentru a cunoaște modul de organizare a instituțiilor, pentru a întocmi strategii.
Sunt necesare și competențe IT, deoarece viitorul ne îndreaptă spre Arhiva electronică, care deschide multe provocări pentru meseria asta”, a mai explicat Cornelia Vlașin.
În 9 iunie 1948 s-a constituit Consiliul Internațional al Arhivelor (ICA), sub autoritatea UNESCO.
România a devenit membră a Consiliului Internațional al Arhivelor cu prilejul congresului de la Florența, în 1956.
Arhivele au „rolul unic în edificarea memoriei individuale şi colective, pentru înţelegerea trecutului şi documentarea prezentului, cu scopul de a îndruma acțiunile viitoare”, se arată în Declarația Universală privind Arhivele, din 2011.
Arhivele sunt parte componentă a patrimoniului cultural al umanităţii, participând la conservarea memoriei colective.
Misiunea Arhivelor Naţionale a este aceea de a colecta, păstra, administra şi garanta transmiterea evenimentului și informației prin intermediul documentului istoric.
În egală măsură, instituţia contribuie la documentarea privind drepturile şi libertăţile democratice, precum şi la buna gestionare a informaţiei în sectorul administraţiei publice.
