Un proiect la nivel național de extindere a ariilor protejate va „omorî” comunitățile bistrițene. Parcul Național Munții Rodnei va înghiți mii de hectare. „Nu vom avea cu ce ne încălzi, nu vor mai fi locuri de muncă. Mai mult, nu ne vom mai putea dezvolta, iar sancțiunile vor fi mari!”, au transmis nemulțumiți, primarii.
Un proiect demarat la nivel național, cu o finanțare europeană de 6 miliarde euro, prevede extinderea ariilor protejate din țară, cu 30%.
La nivel local, extinderea Parcului Național Munții Rodnei va omorî efectiv comunitățile bistrițene.
„A fost o firmă mică ce a făcut evaluări, nu s-au făcut consultări publice așa cum trebuie. Iar cei de la București habar nu au cum stau lucrurile în teren și ce ar însemna extinderes cu 30% a Parcului Munții Rodnei, pentru noi, pentru oameni!”, spun revoltați primarii.
În județul nostru, mai multe comune, dar și orașul Sângeorz Băi ar fi extrem de afectate de aceste măsuri.
„Este vorba de zona Parva, Rebra, Maieru, Sângeorz Băi, Ilvele, Telciu, zona Bârgăului. Sunt mai multe zone care vor fi afectate de această măsură!” au declarat, pentru Bistrițeanul.ro, primarii din zona de munte.
Întreaga hartă cu propunerile venite de la nivel național poate fi consultată AICI.
Comuna Parva: Dezvoltarea e compromisă, aria protejată acoperă inclusiv zone cu case cu proiecte deja implementate
„Comunei Parva i s-ar lua 1400 de ha, cu extinderea asta a ariilor protejate. Asta înseamnă în primul rând că nu vom mai avea lemne de foc. Iar altă sursă de încălzire, în zona noastră, nu este!
Apoi, e vorba de ariile de pășune alpină și case care sunt construite deja în zona în care se va extinde aria. Nici alte construcții nu vom mai putea face.
O altă problemă este că ne blochează orice dezvoltare. Tot ce vrei să faci va trebui să aprobe cei de la Parcul Național. Inclusiv locuințe dacă vrei să construiești, vor trebui doar cu anumite materiale, prietenoase cu mediul. Va fi extrem de greu.
Încă o problemă! Noi avem în zonele alea captoare de apă. Plus că avem parcul de aventură care nici nu știu dacă va trebui desființat sau adaptat… Iar alte proiecte pe care le aveam în plan efectiv nu le vom mai putea face!
Extinderea ariei protejate se suprapune cu intravilanul comunei. Îmi vine până pe strada Școlii”, a declarat, pentru Bistrițeanul.ro, primarul comunei Parva, Ioan Strugari.
Orașul Sângeorz Băi: Fără sursă de căldură, fără materie primă pentru constructori, fără posibilitate de extindere
„Această măsură ne lasă fără sursă de căldură. Prin această extindere, mie mi se mai iau 1875 de ha de pădure. Efectiv mai bine de 60% din suprafața de pădure va deveni arie protejată. Că nouă deja ne-au luat 3000 de ha.
Deci nu avem sursă de căldură, dacă ne vor lua și această porțiune. Măcar dacă ne-ar oferi alte facilități: curent mai ieftin, gaz… nu știu.
Dar lemnul nu e doar pentru încălzirea instituțiilor și a locuințelor. La noi, lemnul e materie primă pentru numeroși agenți economici, chiar dacă mai mici decât în altă parte. Dar nu vor mai fi locuri de muncă.
Apoi, noi am vrut să ne extindem intravilanul. Acum, se suprapun zonele pe care noi am vrut să le extindem cu zona de arie protejată.
Să nu mai spunem că aria protejată, dacă se extinde, va lua 50 de hectare de teren privat, a oamenilor.
Iar sancțiunile vor fi mari. Adică dacă un om va lua din pădure un par căzut, ca să pună fânul pe el, va fi sancționat drastic.
Și pe lângă sancțiuni, vom avea costuri. Că doar ariile protejate tot în proprietatea noastră rămân. Noi trebuie să le îngrijim, să le protejăm, să angajăm paznic. Vânătorul nostru oricum e plătit și să păzească partea pe care deja o avem în Parcul Munții Rodnei. Deci vom avea și sancțiuni și cheltuieli, nu doar blocaje.
Și mai e o problemă. Spuneau că ne despăgubesc. Dar abia anul acesta au promis că ne vor despăgubi pentru cele 3000 de hextare deja luate, deși sunt luate de 20 de ani.
Și am înțeles că despăgubirile se acordă oricum numai până în 2027. Și după 2027 ce se întâmplă??? Că dacă statul nu are bani, ia ghiciți de unde taie ?!”, a declarat, pentru Bistrițeanul.ro, primarul orașului Sângeorz Băi, Cătălin Bota.
Primarii au făcut o adresă pe care au trimis-o către Ministerul Mediului, explicând fiecare în ce mod vor fi afectate comunitățile de această decizie.
„NU au procedat corect. Nu au făcut consultări cum trebuie! Nu știu niște oameni din birourile din București cum stă treaba în teren, aici.
Noi am făcut aceste adrese, și sperăm să se ia ceva în considerare.
Dar tare ne temem că ne vom bate cu morile de vânt, pentru că pierderile pe proiect ar fi mult prea mari!”, consideră primarii.
