Strada Gheorghe Șincai, una dintre cele mai importante străzi din Bistrița, se numea pe vremuri Strada Spitalului. Și asta pentru că aici – în jurul anului 1295 – a funcționat primul spital din Bistrița, unul dintre puținele care exista în Transilvania, de altfel – a explicat Cornelia Vlașin, directoarea Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud.
Pe când Bistrița era cetate, la capătul străzii Spitalului exista și o poartă masivă prin care se intra în oraș. Era amplasată la capătul străzii, în apropiere de Poșta Veche.
Pe această stradă a funcționat în jurul anului 1295, primul lăcaș spitalicesc al orașului. A fost ridicat de Ordinul călugărilor ospitalieri exact unde este actuala biserică romano-catolică. Era al doilea lăcaș spitalicesc din Transilvania, după cel de la Sibiu.
Ordinul Ospitalierilor este atestat în Bistrița începând cu anul 1295.
Nu era un spital propriu-zis. Se îngrijea și de bolnavi, dar era și azil. Acolo erau îngrijiți și oamenii fără posibilități, a precizat Cornelia Vlașin.
Așa se explică faptul că locuitorii de pe vremuri ai orașului au numit această stradă Strada Spitalului – SpitalGasse, pentru sașii de atunci.
Acest lăcaș a funcționat în zonă până în 1519 – când, ordinul Ospitalierilor este desființat odată cu Reforma.
În 1717, imobilul cu toate terenurile din jur a fost cumpărat de Ordinul Piariștilor care înființează aici un liceu – Liceul Piariștilor.
Ordinul Piarist a fost fondat la Roma în anul 1597 de José de Calasanz (numit şi „Iosif de Calasanz”). Scopul principal al călugărilor piariști era educaţia copiilor săraci, indiferent de etnie sau confesiune.
În Bistriţa, şcoala piaristă a devenit un loc de studiu pentru personalităţi importante ale culturii române din Transilvania. Aici a studiat și Gheorghe Sincai (1754 – 1816) una dintre cele mai importante figuri ale iluminismului românesc din Transilvania. Gheorghe Șincai a fost istoric, filolog, traducător, pedagog și militant pentru drepturile românilor.
„Gheorghe Șincai a jucat un rol foarte important în dezvoltarea curentului latinist. A insistat mult pentru editarea cărților în latină. A scris și foarte multe cărți încercînd să demonstreze că limba vorbită de români are origini latine. A fost o figură centrală pentru Școala Ardeleană, cea care a pus bazele gramaticii limbii române și care a format și generația pașoptistă din 1848”, a mai povestit Cornelia Vlașin.
Liceul Piariștilor a fost extrem de important pentru Bistrița și a funcționat până în 1879.
În urma unui incendiu devastator, din aprilie 1758, multe imobile de pe Strada Spitalului au fost mistuite de flăcări. Între acestea – și capela ordinului Piariștilor.
După incendiu, s-a decis ridicarea unei biserici în locul fostei capele. Era vremea când orașele din Transilvania se aflau în plină Contrareformă (Reforma Catolică) – replica Bisericii Romano-Catolice la Reforma protestantă inițiată de Martin Luther în 1517.
Construcţia bisericii s-a realizat între 1781 şi 1787, conform unei inscripţii de pe faţada clădirii.
