Ziua Mondială a Apei – celebrată în fiecare an pe 22 martie – a fost marcată și de Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud. Instituția a dezvăluit câteva spectaculoase fotografii de colecție, realizate în preajma anilor 1920.
„68,7% din apa dulce de pe Pământ este prinsă în ghețari. 70% din creierul uman este apă. Iar în primele 6 luni de viață, copiii consumă de șapte ori mai multă apă decât un adult” – notează cei de la Arhivele Bistrița-Năsăud.
Alte curiozități referitoare la apă, în Bistrița-Năsăud:
Lacul Lala Mare – Bijuteria glaciară din Munții Rodnei
Este cel mai mare lac glaciar din Munții Rodnei, situat la o altitudine de 1.815 metri. Apa este atât de curată și rece încât aici trăiește păstrăvul nativ, iar pe malurile sale crește floarea de colț. Este alimentat exclusiv din topirea zăpezilor și izvoare subterane de mare altitudine.
„Sălniciele” de la Figa și localitățile cu sare
Bistrița-Năsăud stă pe un uriaș depozit de sare, ceea ce transformă apa în mod spectaculos.
În zone precum Băile Figa sau Praid (lângă Dumitra/Tărpiu), există izvoare hipersaline. În trecut, localnicii nu cumpărau sare. Aici se folosea „slatima” (apa extrem de sărată din fântâni speciale) pentru a mura varza sau pentru a găti.
Izvoarele de apă minerală naturală din Sângeorz: Borcutul – Apa vie a năsăudenilor
În Sângeorz-Băi, apa minerală era supranumită „Hebe” (după zeița tinereții veșnice). Existau aici peste 10 izvoare cu compoziții chimice diferite, numite de localnici „borcuturi”. Erau folosite încă din secolul al XVIII-lea, devenind celebre pentru tratamente digestive, fiind considerate printre cele mai terapeutice ape din Europa de Est.
Cetatea Bistriței, privilegiată grație Canalului Morii care traversa burgul
În perioada medievală, Bistrița era unul dintre puținele orașe din Transilvania care avea un sistem complex de canale și apeducte.
Canalul Morii (care traversa orașul pe atunci) a fost vital pentru economia Bistriței. Punea în mișcare morile breslelor iar sistemul de apărare al cetății se baza pe șanțurile cu apă care înconjurau zidurile. Din acest motiv, cetatea Bistriței era aproape imposibil de cucerit.
Decizia de a institui o Zi a Apei a fost luată la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro din 1992. S-a dorit astfel ca populația să conștientizeze necesitatea de a proteja această resursă vitală.
Pentru a celebra Ziua Mondială a Apei, Arhivele Bistrița-Năsăud a expus o serie de fotografii unicat cu peisaje și cursuri de apă din Bistrița-Năsăud. Fotografiile sunt realizate în jurul anului 1920. Ele fac parte din fondul „Direcției Silvice”, „Dumitru Nacu” și „Ioan Ciocan”.
