Direcția de Asistență Socială a municipiului Bistrița are în evidență peste 2000 de persoane care trăiesc în zone considerate marginalizate și se confruntă cu probleme sociale dintre cele mai diverse, precum sărăcia, lipsa accesului la servicii publice, abandon școlar, acces redus sau inexistent pe piața muncii sau condiții de locuire improprii. Acestea sunt concentrate în câteva zile mărginașe ale Bistriței.
În documentația planului de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate din bugetul Primăriei Bistrița, Direcția de Asistență Socială a municipiului Bistrița spune că are în evidență peste 2000 de persoane care trăiesc în zone considerate marginalizate și care se confruntă cu diverse probleme sociale:
„Conform Direcției de Asistență Socială a municipiului Bistrița, peste 2000 de persoane care trăiesc în zonele considerate marginalizate se confruntă cu probleme sociale dintre cele mai diverse, precum sărăcie, lipsa accesului la servicii publice, condiții de locuire improprii, abandon școlar, acces redus sau inexistent pe piața muncii”.
Care sunt cele mai năpăstuite zone din Bistrița?
Potrivit aceluiași document, în Viișoara trăiesc peste 950 de persoane de etnie romă, care nu au parte de străzi asfaltate, spații verzi, trotuare, dar nici servicii de interes general precum farmacie sau cabinet medical. Printre cele mai dese probleme întâlnite aici se numără absenteismul școlar, cerșetoria și sărăcia.
În Subcetate trăiesc în jur de 360 de persoane evacuate din centrul istoric al orașului. Cele mai dese probleme întâlnite aici se numără, de asemenea, absenteismul școlar, cerșetoria și sărăcia.
În Sărata trăiesc peste 250 de persoane de etnie romă, care n-au parte de canalizare sau gaz și nu au acte de proprietate asupra terenurilor și a imobilelor în care locuiesc.
În Valea Stegii s-a concentrat o altă populație de etnie romă, care trăiește la limita sărăciei. Aici lipsește apa potabilă sau energia electrică, sunt mulți copii neșcolarizați și lipsește transportul public local, care să lege această zonă de Bistrița.
În 2022, la nivelul municipiului Bistrița erau 101 persoane sub pragul sărăciei, care beneficiau de venitul minim garantat oferit de Primăria Bistrița. Figurau 953 de persoane cu handicap grav și 2.200 de vârstnici cu venit lunar de până în 1.200 de lei.
Direcția de Asistență Socială are în evidență 410 familii în risc de excluziune socială, cu venit lunar pe membru sub 557 de lei și 23 de persoane fără adăpost.
De a-ți săraci cu totul
Si cei saraci au dreptul la condiții mai bune de trai si la infrastructura mai buna,de ce trebuie marginalizati,ei nu sunt oameni?
Marea majoritate sunt rromi,dar sunt si majoritari intre ei ,famili de romani saraci, traiesc intr-o saracie lucie, de pe o zi pe alta , intradevar nu au educatie, traiesc cu acel ajutor social sau de handicap , copii si tineri sunt condamnati ne avand educatia necesara , de la o varsta frageda , fetele ajung sa se prostitueze si baieti , dilari sau consumatori de droguri , de unde si criminalitatea ridicata in randul adolescentei, nu exista comuna ,sat sa nu aiba famili sarace care cu greu isi duc traiul , de pe o zi pe alta, sa nu-i marginalizam , daca putem sa-i ajutam sa o facem cu drag ,