28 de studenți de la Departamentul Conservare și Restaurare (înființat în 2002 la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca) expun la Casa cu Lei o impresionantă sinteză vizuală a parcursului lor educațional. Mai mult decât atât, ei ne propun o reflecție asupra rolului conservării si restaurării în societatea contemporană. Un spatiu de dialog între public și patrimoniu…
„Din păcate, de foarte multe ori, ceea ce vedem în Bistrița – care este unul dintre cele mai frumoase orașe din România, cred eu – este o suprapunere între o restaurare făcută de profesioniști și kitsch-ul cotidian. Trebuie să învățăm să eliminăm kitsch-ul din orașul nostru. Și asta nu se face decât prin conservarea patrimoniului de către profesioniști”, a subliniat primarul Gabriel Lazany, prezent la vernisajul expoziției propuse de profesorii și studenții UAD Cluj.
Istoricul Vasile Duda, curatorul expoziției, s-a referit la necesitatea acestui segment.
„Cum ajung specialiștii în teren ? De cât timp au nevoie ca să schimbe o mentalitate? De multe ori nu este vorba doar de a avea specialiști în restaurare. Ci de a înțelege că este nevoie de restaurare. Când vorbim cu proprietarii ne lovim de această problemă. Trebuie să-i convingem de ce merită să păstreze forma veche, de ce nu este indicat să intervină brutal cu un material nou.
Să schimbi asemenea mentalități ajunge să fie mai dificil decât restaurarea în sine. Cred că expozițiile de acest gen ne familiarizează cu această nevoie și certifică faptul că aceasta este direcția bună”, a spus Vasile Duda.
Departamentul Conservare și Restaurare din cadrul Universității de Artă şi Design din Cluj-Napoca este un spațiu academic și profesional dedicat protejării, cercetării şi valorificării patrimoniului cultural.
Într-un context contemporan în care patrimoniul este supus unor procese accelerate de degradare sau pierdere – rolul acestui departament devine esențial. Este rolul de a forma specialiști capabili să înțeleagă complexitatea operelor de artă. Dar şi să intervină asupra lor în mod responsabil, informat și etic.
Activitatea departamentului Conservare de la UAD Cluj se bazează pe un echilibru atent construit între dimensiunea teoretică și cea practică a formării.
„Parcursul educațional este gândit ca un proces gradual. Studenții dobândesc mai întâi fundamentele necesare înțelegerii domeniului istoria şi teoria conservării şi restaurării, studiul materialelor și al tehnicilor artistice, analiza proceselor de degradare şi familiarizarea cu principiile etice ale intervenției.
Acest fundament este ulterior consolidat prin experiențe practice pract complexe. Acestea se desfășoară în ateliere specializate și în cadrul unor proiecte aplicate, adesea în contact direct cu obiecte autentice de patrimoniu”, se arată în caietul program al expoziției.
„Expoziția de faţă reprezintă o sinteză vizuală a acestui parcurs educațional și profesional. Lucrările prezentate, realizate de studenții Departamentului Conservare și Restaurare, reflectă atât diversitatea direcțiilor de studiu, cât și complexitatea intervențiilor asupra patrimoniului.
Ele documentează etape diferite ale formării lor. De la exerciții de atelier, menite să dezvolte abilități tehnice şi capacitatea de observaţie, până la proiecte elaborate de restaurare, care implică cercetare, analiză şi decizii asumate.
Dincolo de rezultatul final, aceste lucrări fac vizibil întreg procesul de conservare și restaurare: urmele timpului, degradările, intervențiile succesive. Dar și gesturile prin care materia este stabilizată, recuperată și reintegrată…
Fiecare obiect expus devine astfel o mărturie a unei întâlniri între student și operă, între trecut și prezent, între fragilitate şi posibilitatea conservării.
În acest sens, expoziția nu este doar o prezentare de rezultate, ci și o invitație la înțelegerea unui demers complex, în care cunoașterea și responsabilitatea sunt esențiale”, subliniază organizatorii.
Expoziția propune, astfel, nu doar o prezentare a activitătii studentilor. Ci și o reflectie asupra rolului conservării si restaurării în societatea contemporană. Expoziția reprezintă, practic, un spatiu de dialog între public și patrimoniu, invitând la o privire mai atentă, mai conștientă asupra obiectelor care poartă memoria culturală.
Cadrele didactice titulare ale UAD Cluj Conservare şi Restaurare:
- prof. univ. dr. Theo Mureşan (restaurare pictură murală, executare lucrări, dirigentare lucrări, inspecția și urmărirea comportării în timp a monumentelor istorice specialist atestat MC conservare și restaurare pictură pe lemn, lemn policrom, lemn – expert atestat MC),
- conf. univ. dr. Adrian Rauca (conservare şi restaurare pictură murală; conservare și restaurare pictură pe lemn, lemn policrom, lemn expert atestat MC),
- prof. univ dr. Daniel Pop (restaurare pictură tempera expert atestat MC),
- conf. univ. dr. Gil Turculet (restaurare metal – expert atestat MC; conservare şi restaurare ceramică expert atestat MC),
- lect. univ. dr. Sorin Albu (artist plastic),
- lect. univ. dr. Irina Creţeanu (conservare și restaurare pictură pe lemn, lemn policrom, lemn – expert atestat MC),
- lect. univ. dr. Matei Agachi (artist plastic).
Cadrele didactice asociate UAD Restaurare / Conservare:
- prof. univ. dr. loana Gomoiu (biolog, specialist atestat MC, Institutul de Biologie al Academiei Române Bucureşti),
- CS III dr. Cristina Carşote (cercetător chimist, Centrul de Cercetări şi Investigaţii Fizico-Chimice şi Biologice din cadrul Muzeul Naţional de Istorie a României),
- CS II dr. Ciprian Firea (istoric de artă, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca),
- dr. Paul Colta (restaurare pictură de şevalet, expert atestat MC, Muzeul de Artă Arad).
Studenții care expun la Casa cu Lei:
- Catrinel Dumitrescu, Vlad Gherman, Anemarie-Nicol Duda, Janka Kovacs,
- Vanesa Meseşan, Eduard Lucaci, Mara Iordache, Felicia Ursu, Andrada Morar,
- Valeria Gavrilă, Patricia Paulus, Melissa Pauliuc, Andreea Chiriluş, Andrei Zähan, lulia Leş,
- Radu Sabina, Rafael Rebeca, Alexandra Roman, Madalina Mândru, Anastasia Demciuc,
- Ana-Maria Talpes, Antonia Berdie, Molliem Taffaro, Adam Damian, Florentina Pana, Arina Sidleţcaia, Violeta lacob și Rafael Bîrsan.
