Pe tot parcursul anului trecut, școlile din Bistrița au fost subiectul unui studiu ale cărui rezultate au fost făcute publice acum. Ies la iveală rezultate îngrijorătoare: se pare că unitățile de învățământ din oraș se află cu mult sub media europeană, dintr-un anumit punct de vedere:
Pe parcursul anului 2018, Asociația Autism Europa Bistrița a realizat un studiu privind indicele de incluziune în școlile din municipiul Bistrița în cadrul proiectului „Creşterea nivelului de incluziune al copiilor cu cerinţe educative speciale în şcolile din Municipiul Bistriţa”, proiect co-finanțat de către Primăria Bistrița. Obiectivul principal a fost prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a școlii.
Indicele de incluziune reprezintă un set de cercetări și materiale care ghidează unitățile de învățământ spre un proces de dezvoltare incluzivă a actului educațional și poate fi folosit pentru a ajuta la construirea unor comunități mai puternice și a valorifica la maximum potențialul elevilor, dar și al cadrelor didactice – explică specialiștii de la Centrul de Resurse și Referință în Autism Micul Prinț.
Punctul de pornire în calculul indicelui de incluziune a fost raportul dintre numărul copiilor cu cerințe educative speciale din fiecare școală a Municipiului Bistrița și numărul total de elevi înscriși în respectiva școală, la care s-au adăugat puncte pentru fiecare cadru didactic titular care muncește în mod direct cu copiii cu CES: învățător/profesor de sprijin, consilier școlar sau logoped.
Rezultate îngrijorătoare…
Rezultatele cercetării arată că, deși în creștere accelerată, procentul copiilor cu CES integrați în unitățile școlare din Municipiul Bistrița este de 2,32% și nu se apropie de media europeană de 4.44%. Chiar și în aceste condiții, numărul cadrelor didactice care trebuie să lucreze cu acești elevi este insuficient.
Conform datelor primite de la Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud și de la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud, din punct de vedere al numărului de elevi cu CES integrați cei mai mulți se află la Școala Gimnazială nr. 4 (46), Școala Gimnazială nr. 1 (35) și Școala Gimnazială nr. 7 (22). Dacă privim procentul de elevi cu CES integrați, rezultatele sunt oarecum asemănătoare: Școala Gimnazială nr. 7 (10,67%), Școala Gimnazială nr. 4 (7,75%) și Liceul de Arte „Corneliu Baba” (6,87%).
La nivel de județ, școlile cu cei mai mulți copii cu cerințe educative speciale integrați în învățământul de masă sunt: Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Năsăud (69), Școala Gimnazială Budacu de Sus (48) și Liceul Tehnologic Florian Porcius Rodna (33).
Una din concluziile importante ale cercetării este aceea că personalul de sprijin este insuficient și, în plus, alocat disproporționat cu nevoile reale ale unităților de învățământ. Astfel, unitățile de învățământ din județ, inclusiv grădinițele, sunt deservite de numai 13 logopezi, 37 de consilieri educaționali și 22 de profesori de sprijin – se mai precizează în comunicatul transmis de Centrul de Resurse și Referință în Autism Micul Prinț.
Beneficii pentru procesul educațional
Dată fiind creșterea accelerată din ultimii ani a numărului copiilor cu CES integrați în școlile bistrițene s-a considerat necesară sublinierea unor aspecte care ar putea aduce beneficii procesului educațional:
- Schimbarea atitudinii cadrelor didactice și a conducerii unităților de învățământ față de copiii cu CES trebuie să se producă în paralel cu alocarea de resurse financiare sau umane pentru sprijinirea acestora.
- Informarea părinților copiilor cu CES trebuie să fie completă și corectă.
- Deși copiii cu CES au dreptul legal de a fi însoțiți la cursuri de către un facilitator școlar, această ocupație nu este recunoscută în România ceea ce face aproape imposibilă aplicarea acestui drept al copiilor în practică.
- Atâta vreme cât fiecare copil cu CES nu beneficiază conform legii de o programă școlară și un sistem de evaluare adaptat, acel copil nu poate fi considerat în întregime integrat.
- O societate incluzivă nu se oprește la integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă.
Foto @ Arhivă
