Ieri a fost Ziua Națională a Franței. Zeci de mii de oameni s-au bucurat de spectacolul oferit cu acest prilej. Printre ei, și bistrițeanul care a ajuns în unul din ministerele Franței. „A fost o stare de spirit greu de explicat. Dar, paradoxal, mi-a stârnit dorul de casă”, a explicat Dan Mădălin Pavel.
Zeci de mii de oameni, francezi sau turiști, au ales ieri capitala Franței pentru spectacolul oferit de Ziua Națională. Cei care au dorit să vadă parada au mers în zona centrală încă de dimineață de pe la 05:00, pentru a putea prinde un loc „cu vedere”.
Seara s-a încheiat apoteotic, cu un impresionant foc de artificii și un concert simfonic.
Printre cei prezenți la eveniment a fost și Dan Mădălin Pavel, tânărul bistrițean pentru care s-au „bătut” ministerele franceze. Deși un moment pur francez, tânărului bistrițean i-a stârnit dorul de casă.
Vedeți mai jos explicația lui, oferită pentru Bistrițeanul.ro:
Pentru Franța, 14 iulie, Ziua Națională, e mai mult decât o paradă militară și un foc de artificii. E un moment solemn care ne reamintește de Revoluția Franceză, dar și o stare de spirit greu de explicat și de trăit în fața televizoarelor. Pentru prima dată de când sunt în Franța, am avut ocazia să particip aseară la focul de artificii și la concertul de muzică clasică care au încheiat magistral evenimentele organizate ieri.
Încă de la orele amiezii, întreaga zonă din jurul turnului Eiffel a fost ocupată de zeci de mii de francezi și turiști care așteptau nerăbdători ora 23, ora la care era anunțat focul de artificii. În familie sau alături de prieteni, oamenii au împânzit piața Trocadero, grădinile Champs-de-Mars din fața turnului, podurile și malurile Senei, ciocnind un pahar de șampanie și profitând de vremea de afară pentru a lua picnicul, în așteptarea spectacolului. Niciodată în România nu am văzut o astfel de mobilizare pentru a sărbători Ziua Națională, ceea ce îmi dă impresia că francezii sunt mult mai atașați de țara lor decât poate suntem uneori noi, românii.
Începând cu ora 23, timp de 30 de minute, cerul Parisului a fost luminat de un impresionant joc de artificii. A fost un moment care m-a făcut să realizez cât de norocos sunt că am ocazia să locuiesc și să studiez într-unul dintre cele mai frumoase orașe ale lumii. Pentru francezi, 14 iulie e o zi care stă sub semnul unității și al fraternității, iar acest lucru l-am simțit și eu pe deplin ieri. Poate că nici într-o țară din lume Ziua Națională nu are aceeași semnificație și încărcătură emoțională cum are ziua de 14 iulie pentru Franța. Deși sunt doar de trei ani aici, am putut simți și eu această emoție, ceea ce m-a făcut să conștientizez că Franța e a doua mea casă.
Cu toate acestea, România o port mereu în sufletul și mintea mea. Și deși mă bucur de momente precum cele de aseară din Paris care mă fac să mă simt parte a poporului francez, paradoxal, tocmai astfel de clipe îmi stârnesc nostalgia țării mele și dorul de casă.
[arve url=”https://youtu.be/UsPobI0WE5Q” /]
