„Miercuri, 9 octombrie, comemorăm Holocaustul printr-o mini-expoziție la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud”, a anunțat Cornelia Vlașin, șefa instituției. Se dorește marcarea unui moment trist din istoria omenirii, dar și impactul acestuia la nivelul județului nostru.
Este un prim eveniment desfășurat sub cupola „Porți deschise la Arhive” care își propune să evidențieze rolul Arhivelor în memoria colectivă. Se celebrează, totodată, Ziua Arhivelor în România, sărbătorită în fiecare an pe 31 octombrie.
„Rolul Arhivelor ca mărturii ale ororilor din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost recunoscut încă din timpul Holocaustului. Atunci, în Ghetoul din Varșovia, un grup care includea scriitori, savanți și oameni obișnuiți, condus de istoricul Emanuel Ringelblum, a început să conserve documente, articole și cercetări ale comunității evreiești referitoare la Holocaust.
Și la Bistrita conservăm documente din care rezultă suferința populației evreiești, întocmite de autoritățiile horthyste în perioada 1941-1944. Este vorba despre listele cu evreii întocmite în perioada 1941-1942, pe baza cărora s-au făcut deportările din anii 1944 la Auschiwitz și Bikernau.
Între documentele păstrate la Arhivele Bistrița-Năsăud se află și ordinele autorităților horthyste sau legislația anti-semintă. Dar cele mai cutremurătoare mărturii sunt declarațiile date de supraviețuitori în dosarele privind morțile prezumate…
Grija față de Arhive arată nu numai gradul de civilizație și cultura al unui popor, ci și profunzimea memoriei colective. Prin Declarația Universală, adoptată de UNESCO în 2011, se subliniază rolul Arhivelor „pentru înțelegerea trecutului și documentarea prezentului, cu scopul de a îndruma acțiunile viitoare”, a precizat Cornelia Vlașin, directoarea Arhivelor BN.
Tot în contextul Zilei Arhivelor din România, la sediul instituției de pe strada Gării Nr 3-5 se inaugurează expoziția foto-documentară Iluminismul în spațiul românesc.
„SAPERE AUDE – INDRĂZNEȘTE SĂ GÂNDEȘTI!
Iluminismul, denumit și Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii este o mișcare cu reverberații intelectuale, filozofice, ideologice și culturale. Avea drept scop crearea unei societăți bazată pe rațiune, prin răspândirea culturii și luminarea maselor.
Ideile iluministe pătrund către sfârșitul secolului al XVIII-lea și în Țările Române pe două filiere. Filiera italo-austriacă, în Transilvania, și cea greacă/rusă, în Moldova și Țara Românească – mai apropiată de iluminismul francez de natură filozofică.
Iluminismul românesc se identifică în mare măsură cu ȘCOALA ARDELEANĂ.
Blajul greco-catolic a jucat aici un rol fundamental. Curentul românesc iluminist avea ca fundament națiunea și latinitatea poporului român. S-au adus atunci argumente pertinente în favoarea unor revendicări politice, folosite de elitele celor două confesiuni (ortodoxă și greco-catolică) în toate manifestările românilor din secolul al XIX-lea. Au atins punctul culminant în timpul Revoluției Pașoptiste.
Activitatea lor științifică s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filozofic și literar.
O dimensiune puternică în care s-a exprimat acest curent a fost interesul pentru tipărituri. Între 1700 – 1800 au fost tipărite 799 de cărți, dintre care 617 în limba română și 182 în greacă, latină și slavă. A crescut totodată și numărul operelor laice. Cea mai reprezentativă – epopeea eroic-comică Țiganiada”, subliniază cei de la Arhivele Bistrița-Năsăud.
În 15 octombrie, de la ora 11.30, la Arhivele Bistrița-Năsăud avem ocazia să-i descoperim pe Gh. Șincai, Petru Maior, Ioan Budai Deleanu, Samuil Micu Klein – și multe documente inedite despre învățământul din județ.
