Tulburătoare experiență, ieri seară, la Palatul Culturii, la premiera spectacolului de teatru-dans Cât de aproape e aproape? Gabriel Scalschi, Alexandra Petcu, Alexandru Cruceru și Andrada Costin au reușit să contureze un spectacol răscolitor despre intimitate, despre apropieri și distanțe insuportabile, despre emoții înăbușite, despre furia care iese la suprafață sub forma unui urlet sau rămâne înăuntru ca un zbor frânt…
… ne trezim urlând, în urma unui coșmar, adunăm pe făraș resturile din jur – rămășița de vis, furia celuilalt, privirea absentă – zvâcnim din brațe și picioare dureros de singure. Ne chircim la podea, tot încercând să supraviețuim în apropierea cuiva. Ne zbatem să respirăm liber – deși suntem marioneta celuilalt… Uneori aproapele devine sufocant de apăsător. Alteori, până și câțiva centimetri distanță se simt incredibil de departe…
Coproducția de teatru-dans Cât de aproape e aproape? a fost prezentată ieri seară, în premieră, publicului din Bistrița.
Cei care nu ați reușit să ajungeți – aveți ocazia să mergeți și azi, la cea de-a doua reprezentație. Tot la Palatul Culturii, de la ora 19.00.
Bilete se pot achiziționa de AICI.
Coregrafia şi regia sunt semnate de Bianca Bor. Spectacolul este realizat împreună cu o echipă care a petrecut trei luni la Bistrița, într-o rezidenţă artistică.
„Cred că intimitatea începe cu tine. Cât de aproape ești tu față de tine? De multe ori este dificil să cuantifici asta. Pornind de la toate aspectele astea, pornind de la întrebarea ce înseamnă de fapt distanță emoțională, fizică, mentală – am început să construim fragmente din spectacolului.
Există un risc. Și ca artist ai nevoie să fii intim și vulnerabil în fața unui public, ca să ajungi la el. Dacă nu riști asta – ești un executant. Aici se face diferența între un artist și un simplu executant. Un artist își dă voie să fie vulnerabil și intim cu ceea ce simte în fața unui număr destul de mare de oameni...”, afirma Bianca Bor despre acest spectacol.
Foto & Video @ Mihai Oltean – Smilephotography.ro
