Prezent la Bistrițeanul Live, primarul Gabriel Lazany a precizat că renunță la proiectul de reabilitare a Complexului Sugălete, care are costuri colosale, preferând să facă lucrările prevăzute în proiectul cu sume ce trec de 1,4 milioane pentru o singură clădire, la prețuri mult mai mici. Cei 65 de milioane de lei din proiect vor fi redistribuiți spre dezvoltarea altor zone din Bistrița.
Primarul Gabriel Lazany a precizat, la Bistrițeanul Live, faptul că proiectul era blocat, iar municipalitatea risca să piardă cei 65 de milioane de lei, din fonduri europene.
Complexul Sugălete este format din 18 clădiri, iar pentru ca proiectul să poată să fie implementat trebuiau să fie de acord toți proprietarii, adică peste 90 la număr. Dacă în cazul persoanelor fizice contribuția la proiect era de doar 2% din valoarea lucrărilor, în cazul persoanelor juridice și a celor fizice care desfășoară în spații activități economice, contribuția era de 100%.
O altă problemă era că prețurile stabilite prin proiect erau colosale, unii dintre proprietari având ca și contribuție și 1,5 milioane de lei, în funcție de suprafața deținută, bani pe care oamenii nu îi au. Primarul Gabriel Lazany i-a rugat pe proprietari să voteze dacă doresc continuarea proiectului sau renunțarea la el:
„Toți proprietarii persoane fizice au votat pentru continuarea proiectului, iar restul, persoane juridice să renunțăm la proiect. Proiectul era de 65 de milioane de lei”, a precizat Gabriel Lazany, la Bistrițeanul Live.
Karpaten Turism a reabilitat cu 254.000 de lei, iar prin proiect costa 900.000 de lei
Edilul a mai precizat că a luat legătura cu proprietarul Karpaten Turism, care a reabilitat clădirea deținută în regie proprie, pentru a vedea ce costuri au presupus aceste lucrări. Agenția de turism a dat 254.000 de lei, adică 51.000 de lei, pentru reabilitarea fațadelor, tâmplării, injectări de fundație, acoperiș. Prin proiect, același proprietar avea de achitat 900.000 de lei contribuție.
Proiectul, finanțat din fonduri europene, este de pe vremea fostului primar Ioan Turc. Primarul Gabriel Lazany a făcut un calcul, iar dacă lucrările ar costa de 3 ori mai mult decât a cheltuit Karpaten Turism, adică 100.000 de euro pentru fiecare clădire, s-ar ajunge la 1,8 milioane de lei, nu la 65 de milioane de lei, cât prevede proiectul.
Gabriel Lazany renunță la proiect și redistribuie acele sume spre alte proiecte, însă nu renunță la reabilitarea complexului, pe care vrea să o facă în regie proprie, imobil cu imobil:
„Am zis că voi avea o altă abordare. Fac o solicitare la ADR Nord-Vest, pentru că banii respectivi sunt în prealocate, nu pierde Primăria Bistrița niciun leu. Renunț la acest proiect, banii respectivi se duc pe regenerare urbană pe Independenței Nord, reabilităm integral toata zona lamă și toată zona care o are primăria Lacul MHC, parcul din față. Ne ajung banii pentru toate acestea. Am renunțat la proiect, nu la reabilitare. Reabilitarea o abordez altfel, pentru că niciodată nu vom avea un consens când sunt mai mulți. O să iau fiecare imobil în parte și o să reabilităm imobil cu imobil. O să iau legătura cu firma care a făcut reabilitarea la Karpaten Turism să le cer și lor o ofertă de preț, dar nu mi se pare normal să facem noi primăria, dacă facem o reabilitare să ne coste de 10 ori mai mult”, a explicat primarul Gabriel Lazany.
Felicitari domnule Primar ca va ganditi la banii orasului sa nu fie praduiti de catre cei care au intraznit sa faca astfel de proiecte ticaloase probabil cu alte asteptari spre umplerea jaburilor unor indivizi lacomi .
Jos CORUPTIA !!!
Motto:
„Îi plâng pe proști și proștii mă înving”
(Ana Blandiana- Eclipsă)
Cea mai mare prostie este hotărârea Consiliului Local Bistrița prevăzută pentru ședința din 28 mai privind renunţarea la cererea de finanţare aferentă proiectului “Regenerarea urbană a imobilelor din Centrul istoric” depusă în Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, apelul de proiecte nr. PRNV/2023/714.A/1, Prioritatea 7: O regiune atractivă, Obiectiv specific 5.1: Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane.
In esență este vorba despre reabilitarea cu bani europeni a clădirilor de pe latura nordică a Pieței Centrale, care include Ansamblul Arhitectural Sugălete, alcătuit din 13 case cu arcade la parter, construite între anii 1480–1550. Reabilitarea Ansamblului Sugălete este o necestate, cu atât mai mult cu cât în urmă cu câţiva ani Bistrița a fost inclusă în Ruta Cultural Turistică ”Porţile Transilvaniei”, alături de Sibiu şi Braşov. In cazul de faţă valoarea totală a proiectului este de 8,7 milioane euro (43.383.011, 96 lei ) , din care aproximativ jumătate sunt sume eligibile din bani europeni si care s-ar pierde dacă se renunță la cererea de finanţare. In plus, renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar in seama proprietarilor. In multe orase, precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia, clădirile din centrele istorice au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară. De aceea, chiar si partea neeligibilă a proiectului care reprezintă contribuţia municipalităţii, poate fi recuperată. In acest sens, există Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, care se refera la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.