Florin Săsărman, autorul filmului documentar Turnul roman de pe Poniță – Ciceu-Corabia – prezentat zilele trecute la Casa Colecțiilor – a dezvăluit pentru Bistrițeanul.ro emoțiile cu care s-a confruntat în timpul filmărilor.
Filmul documentar prezintă povestea turnului roman monument UNESCO de la Ciceu-Corabia. A fost prezentat zilele trecute, la Casa Colecțiilor, acolo unde arheologul Radu Zăgreanu a vorbit, între altele, despre proiectul Înființare traseu turistic LIMES-ul roman și construire turn roman. Proiectul a fost finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin intermediul GAL Ținutul Haiducilor.
Astfel s-a putut realiza construirea unei replici, a unui turn de observație de epocă romană – unic în România. Totodată, a fost amenajat în zonă un traseu de legătură între diferite puncte cu importanță istorică și turistică de pe teritoriul comunei Ciceu-Mihăiești.
Documentarul este o co-producție a Bibliotecii „George Coșbuc” și Asociației Celtic Transilvania.
„Am fost invitat să fac acest film, după ce arheologul Radu Zăgreanu de la Muzeul Județean a venit la bibliotecă pe când eu încă lucram la mediatecă. I-a propus realizarea acestui film managerului Ioan Pintea. Am fost de la început entuziasmat, pentru că sunt originar din acele locuri. M-am născut în satul Cristeștii Ciceului, deci am crescut agățat de două repere. Primul reper este castrul roman de la Ilișua care este la doi pași de locul unde am crescut. Al doilea reper este cetatea Ciceului”, a mărturisit Florin Săsărman pentru Bistrițeanul.ro.
Între copilărie, istorie și patrimoniul UNESCO
„Știam că Limes-ul – granița de nord a Imperiului Roman trece la nord de hotarele satului nostru. Știam că existase acolo o înreagă rețea de turnuri romane, dar nu văzusem niciun loc unde ar fi putut să existe vreun turn.
Localitatea Cristeștii Ciceului este situată pe DN17. Când m-am născut eu și în copilăria mea, drumul național nici măcar nu era asfaltat. S-a asfaltat prin 1966, chiar înainte de Nunta Zamfirei de la Coșbuc. Se marcau astfel 100 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc.
La școală făceam atunci istorie cu profesorul Hordouan care m-a făcut să iubesc această materie. De la el am aflat că la nord de satul nostru este un lanț deluros și dincolo era lumea dacilor liberi… La trei kilometri de dâmbul unde ne jucam eu și copiii din vecini…!
De pe dâmbul acela vedeam ruinele cetății Ciceului. Știam că pe acolo trecea granița Imperiului Roman. Mergeam la castrul roman în fiecare vară să-l vizităm…
Când ne gândeam, copii fiind, la dacii liberi, ne gândeam la căienari – vecinii noștri din Căianu Mic și Căianu Mare… Se ocupau cu albinăritul, erau înstăriți și mulți s-au mutat înspre noi: și-au cumpărat case la drumul mare, adică în Cristeștii Ciceului.
Noi le spuneam mocani. Aveau o limbă ușor diferită. Ziceau „avai mamucă”, adică vai, mamă. Știam că sunt tot români, dar îi percepeam ca fiind diferiți. Despre ei credeam că sunt dacii liberi de pe vremuri”, ne-a mărturisit Florin Săsărman.
Atunci când a venit Radu Zăgreanu și i-a propus un film despre turnurile romane de pe Limes, Florin Săsărman s-a întrebat unde există așa ceva…?!
„Radu Zăgreanu mi-a spus că are în plan să facă o replică a unui asemenea turn, la Ciceu Corabia, pe dealul Poniță. Eu tocmai terminasem un documentar despre Cetatea Ciceului, făcut tot pe parcursul a 2-3 ani, cu istoricul Corneliu Gaiu. Am prins gustul.
Am fost cu Radu Zăgreanu de câteva ori acolo, după care am început să merg singur.
Lucrând la calculator, la Bistrița, m-am trezit că-mi vin tot felul de idei și mă puneam a doua zi pe mașină și mergeam să mai filmez ceva, să mai descopăr ceva…”, ne-a mai povestit Florin Săsărman.
Florin Săsărman a mărturisit pentru Bistrițeanul.ro că a avut parte de multe surprize, filmând acest documentar. Iar prima dintre ele a fost reacția sătenilor, când au auzit că turnul roman este gata.
„Când au auzit că este gata turnul roman pe dealul Poniță sătenii au închiriat un tractor cu remorcă. Au tocmit pur și simplu un tractor. S-au „îmbarcat” mai mulți în remorcă. Și s-au dus toți într-un fel de excursie, să vadă turnul. Sunt vreo patru kilometri până acolo. Pe jos ți-ar fi luat cam o oră… Oamenii locului, mai în vârstă, și-au închiriat un tractor ca să meargă să vadă turnul… M-a topit chestia asta…
Am regretat enorm că n-am fost acolo prezent să filmez și momentul acela. Să le văd bucuria și emoția din priviri. Sătenii mai în vârstă trăiau cu sentimentul acelei istorii importante de lângă ei. Pentru că săpături arheologice în zonă s-au făcut încă din anii 1950-1960… Toți oamenii care merg spre cetatea Ciceului trec prin sat, vorbesc cu sătenii. Deci oamenii sunt conștienți de valorile pe care le au în zonă. Ceea ce este extraordinar”, a conchis Florin Săsărman.
Simpla prezență acolo, pe culmea Poniță, este extraordinară și plină de emoții. „Este impresionant să stai acolo să-ți imagineză că la 10 kilometri distanță peste dealuri a fost un alt turn, că spre Ilișua exista un alt turn…
M-au impresionat enorm pietrele din fundația fostului turn. Au fost făcute săpături argheologice și au fost descoperite acolo. Sunt prezentate și în film. N-am fost câteva luni prin zonă, iar când am revenit – văzând cum l-au refăcut – pur și simplu am avut senzația că aș putea locui acolo. Aș putea să fiu ghid și să prezint tinerilor povestea lui…”, ne-a mai povestit Florin Săsărman.
