O veste excelentă, pentru patrimoniul bistrițean: Restaurarea Casei Colecțiilor a fost nominalizată între cele mai bune proiecte de restaurare, la Bienala Națională de Arhitectură 2025.
Premii importante, pentru Bistrița, la Bienala Națională de Arhitectură 2025. Restaurarea Casei Colecțiilor a fost nominalizată între cele mai bune 5 proiecte de restaurare, la ediția din 2025 a evenimentului.
Bienala Națională de Arhitectură (BNA) este organizată constant, începând din anul 1994, de Uniunea Arhitecților din România.
Evenimentul reprezintă apelul Uniunii Arhitecților din România la reflecție și acțiune. Este un manifest al inovației, un laborator de idei despre provocări și soluții, despre limite și posibilități.
Este locul unde arhitecți, urbaniști, ingineri, designeri, vizionari și comunități își unesc forțele pentru a promova arhitectura din România.
Tema acestui an, la Bienala de Arhitectură a fost ALTFEL.
„Arhitectura este cu și despre oameni. Despre felul în care ne simțim într-un loc, despre interacțiuni și conexiuni. Orașele trebuie să devină mai umane, spațiile mai vii. ALTFEL.
Într-o lume cu resurse limitate, arhitectura trebuie să ofere soluții care protejează mediul și îmbunătățesc calitatea vieții. Clădiri verzi, orașe eco, regenerare urbană, surse alternative de energie, design responsabil. ALTFEL”, a transmis Ordinul Arhitecților din România.
Pentru felul în care a restaurat Casa Colecțiilor din Bistrița, echipa care s-a ocupat de proiect a primit o nominalizare, fiind clasată între cele mai bune cinci proiecte de restaurare.
Proiectantul general a fost K&K Studio de proiectare. Arhitecții care s-au ocupat de proiectul Casei Colecțiilor au fost arh. Guttmann Szabolcs-István, arh. Kulcsár András-Levente și arh. Kulcsár Iulia-Maria.
Casa Colecțiilor a fost construită în anul 1910. Inițial clădirea a fost concepută ca locuință.
Dar ulterior a găzduit diverse funcțiuni publice, precum reședința subprefectului, Camera Agricolă și Casa Corpului Didactic.
„Clădirea este retrasă de la frontul străzii, având două niveluri, demisol și parter, cu plan rectangular. Aceasta are în planul fațadei o logie sprijinită pe stâlpi masivi din cărămidă, cu un acoperiș independent în patru ape, cu balustradă din fier forjat cu ornamente florale din repertoriul artei 1900. Planimetric, clădirea se înscrie într-o formă aproape pătrată.
La interiorul imobilului, la parter, toată tâmplăria este originală. Excepție face tâmplăria din colțul de nord-vest, acolo unde vechea terasă a fost închisă și transformată în spațiu interior.
Se remarcă ușile înalte și ferestrele generoase cu spațiu adaptat pentru rulouri metalice.
Prin proiect s-au efectuat următoarele intervenții la Casa Colecțiilor:
- amenajarea unui spatiu muzeal și de arhivă, prin lucrări de restaurare, revitalizare, consolidare și valorificare durabilă;
- refuncționalizarea demisolului, parterului și podului;
- modernizarea, reabilitarea, restaurarea și/sau conservarea elementelor arhitecturale valoroase;
- reabilitarea anvelopei; restaurarea tuturor componentelor artistice din metal, stucatură etc.;
- eliminarea cauzelor și degradărilor fizice și biologice ale construcției;
- înlocuirea și modernizarea instalațiilor, utilajelor și echipamentelor sanitare, electrice, termice și ventilare, instalații de detectare, semnalizare și avaertizare incendiu, instalații de stingere incendiu, necesare funcționării conform normelor și normativelor în vigoare;
- realizarea iluminatului arhitectural;
- lucrări de creștere a confortului, eficientizarea energetică și reducerea consumurilor de utilități;
- sistematizarea pe verticală și amenajarea spațiilor exterioare adiacente.
La categoria Reabilitarea și reconversia clădirilor – proiectul de Consolidare și Modernizare a Corpului A de la Colegiul Liviu Rebreanu a primit Premiul Secțiunii Ex-Aequo.
„Două premii mari de la Bienala Națională de Arhitectură pentru restaurarea Casei Colecțiilor – una dintre cele mai frumoase piese de secesion dualist din Ardeal. Un alt premiu a fost acordat reabilitării Colegiului Național Liviu Rebreanu.
Ambele proiecte sunt rezultatul intervenției autorităților publice: Consiliul Județean și Primăria Bistrița. Sectorul privat este remarcabil prin absența sa din peisajul patrimonial local.
Se poate, iată dovada! Acum e momentul să înceapă restaurarea întregului centru istoric. Fără el, Bistrița arhitecturală rămâne ușor de uitat”, au comentat voluntarii Petrus Italus Trust.
