O importantă și extinsă carieră de piatră a fost identificată în apropiere de Feldru, în zona Pădurea Cărbunarilor. Cariera a fost activă timp de mai multe secole, încă din perioada medievală și aproviziona satele săsești din zona Bistriței. Descoperirea a fost posibilă grație unor cercetări realizate de arheologii Muzeului Bistrița, cu sprijinul unor localnici.
Descoperirile din Feldru și Nepos au fost posibile grație unor cercetări de teren, desfășurate pe parcursul anului 2025, de arheologii Muzeului din Bistrița. Erau necesare, pentru realizarea proiectului Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea și delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu arheologic de pe teritoriul comunei Feldru, necesar întocmirii Planului Urbanistic General (PUG).
În acest context, informații deja cunoscute au fost verificate și aprofundate. Iar noile descoperiri au contribuit la îmbogățirea semnificativă a patrimoniului arheologic din zonă.
Pe teritoriul localității Feldru au fost repertoriate mai multe puncte de interes inedite:
- un turn roman de lemn, parte a sistemului de frontieră al limesului roman nordic;
- o serie de borne medievale care marcau granițele disputate de-a lungul secolelor între feldrihani și sașii din Livezile (Jaad);
- posibile amplasamente ale unor mănăstiri active în zonă încă din secolul al XVII-lea; trasee de drumuri medievale de culme.
Totodată, au fost cartate alte zone de interes local, precum fostul cimitir evreiesc.
Pe teritoriul localității Nepos au fost reidentificate și cartate corespunzător situl arheologic din epoca bronzului „La Cotețe”. Cartările s-au făcut pe baza descoperirilor de material arheologic.
A fost cartat și amplasamentul fostului sat medieval Vărarea.
Totodată, a fost cartat și propus ca sit arheologic traseul drumului medieval „Drumul carelor”. Acesta făcea legătura între Valea Someșului Mare și vechea localitate Slătinița (Pintak).
În zona Pădurea Cărbunarilor a fost identificată o importantă și extinsă carieră de piatră. Aceasta a fost activă timp de mai multe secole, încă din perioada medievală și aproviziona satele săsești din arealul Bistriței.
„Toate aceste date evidențiază importanța cercetărilor de teren și oportunitatea pe care acestea o oferă. Se valorifică astfel patrimoniul unor comunități situate în zone considerate anterior lipsite sau sărace în vestigii arheologice.
Activitatea noastră nu ar fi fost posibilă fără sprijinul unor colaboratori cărora dorim să le mulțumim”, au transmis arheologii Muzeului din Bistrița.
Este vorba de Gabi Iloaie care s-a implicat în deplasările pe teren și identificarea toponimelor locale. George Mihai Stavariu a contribuit semnificativ cu informații bibliografice esențiale. Ionică Scridon a oferit informații și fotografii referitoare la istoria locală.
Foto @ Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud
