Dumitru Trif – cunoscut drept „Trifu” din Șieuț – cel mai renumit, mai experimentat și mai respectat meșter în domeniul fierăritului de pe toată Valea Șieului – a fost distins azi de Ministerul Culturii cu titlul Tezaur Uman Viu. „Nu faci potcoava fără să ai calul la fierărie. Și nu s-o dus niciodată nici un cal nepotcovit de la mine!”
Dumitru Trif are 57 de ani și practică meseria de mai bine de 40 de ani. La 16 ani a devenit ucenicul lui Vasile Caculea, un fierar bătrân din Ruștior.
Și-a făcut apoi ucenicie la fierăria C.A.P.-ului din satul său, dar și la un atelier din Bistrița. În 1989 și-a construit propria fierărie, acasă, acolo unde lucrează și astăzi. Când și-a cumpărat uneltele de fierărie – nicovală, ciocane, clești, foi, menghină, mașină de găurit, rașpăl, acestea l-au costat preț de două vaci.
Ministerul Culturii – prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial – a hotărât azi să acorde titlul onorific de TEZAUR UMAN VIU meșterului fierar Dumitru Trif din Șieuț.
Distincția a fost acordată în domeniul prelucrarea metalelor – fier. Ministerul Culturii apreciază astfel calitatea meșterului de creator, purtător și păstrător de elemente de patrimoniu cultural imaterial.
Dosarul de candidatură a fost întocmit de dr. Smaranda Mureșan, etnolog și cercetător științific la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
Despre experiența sa de o viață în acest domeniu, Dumitru Trif povestea că a lucrat „numai cu calul lângă mine, că potcoava se face numai după piciorul calului.
Nu faci potcoava fără să ai calul la fierărie. Și nu s-o dus niciodată nici un cal nepotcovit de la mine!
Mulți ziceau că eu am fost îmblânzitorul de cai, hipnotizatorul cailor, că orice cal stătea la mine la potcovit. Animalul simte omul. La munte, am potcovit și 20 de cai pe zi; dar pentru asta trebuie să-ți umble mâna. Acolo, potcoavele erau pregătite dinainte. După câtva timp, când vedeam calul pe drum, știam cum îi trebuie făcute potcoavele. Știam măsura la cal, că aveam deja ochiul format!”
Meșterul fierar Dumitru Trif este cunoscut pentru stilul său unic în care lucrează potcoavele. A format și ucenici, care astăzi sunt fierari pricepuți. Iar de-a lungul timpului a potcovit cai nu doar din satul Șieuț, ci și din Ruștior, Lunca (Friș), Sebiș, Monor, Gledin, Uila, Șieu, Ardan, Posmuș, Șoimuș, Sântioana sau Mărișelu.
Ba chiar și chiar și din județele învecinate (Mureș, Suceava și Harghita) au venit oameni cu caii la potcovit. Mai mult decât atât, Dumitru Trif a potcovit inclusiv vaci, animale cu unghia despicată, care necesită o tehnică de potcovire specială.
Pe lângă potcovitul cailor, acesta deține cunoștințe avansate în confecționarea și repararea uneltelor și utilajelor agricole: pluguri, sape, sămănători, căpălitori, sanșeie, ștraifuri/căruțe, dar și securi, ciocane, porți, garduri, scoabe, balamale și multe altele – de mare trebuință într-o gospodărie tradițională.
Este un meseriaș extrem de priceput la mânuitul fierului pentru a-i da forma dorită pe nicovală.
„Dumitru Trif din Șieuț a dovedit că este un model de integritate, omenie, cinste și punctualitate. Are o perseverență și o ambiție ieșite din comun. Este un om demn și responsabil, dar mai ales harnic și nespus de talentat în meseria ce o practică.
Fierăria sa din Șieuț a devenit un adevărat magnet pentru toți cei care-i calcă pragul.
Prin meseria pe care o practică de mai bine de 40 de ani, meșterul fierar Dumitru Trif și-a pus definitoriu amprenta asupra dezvoltării comunității din Șieuț.
A devenit un adevărat simbol pentru această zonă și are și în prezent o contribuție semnificativă în sprijinirea și menținerea activităților agricole tradiționale din comună.
„Totodată, Dumitru Trif este și un performer capabil să transmită elementele patrimoniului cultural imaterial local. Lucrează în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate o meserie pe care a deprins-o în anii de ucenicie. O meserie pe care și-a șlefuit-o de-a lungul deceniilor de muncă, prin talent și mult efort. O meserie în care excelează și pe care o practică activ și astăzi. Domnia sa contribuie astfel la asigurarea viabilității acestui element de patrimoniu cultural în cadrul comunității locale.
Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud îl felicită pentru această frumoasă realizare. Îi dorim multă sănătate și putere de muncă!”, a mai transmis dr. Smaranda Mureșan.
