Deşi ziua de 15 august este o zi de sărbătoare de peste 18 ani pentru romii din judeţul Bistriţa-Năsăud, anul acesta surpriza a fost Târgul tradițional și expoziţia de meşteşuguri specifice. Târgul s-a ţinut în curtea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şi a fost urmat de un spectacol de muzică.
Astăzi romii din judeţul Bistriţa-Năsăud au sărbătorit prin manifestări specifice, printr-o expoziţie a meşteşugarilor, prin cântec şi joc, în curtea interioară a Complexului Muzeal. Acesta este primul an în care se desfăşoară o expoziţie a meşteşugarilor, denumită „Meşteşuguri tradiţionale – Fierăritul şi artizanale”. Este, de asemenea, primul an în care spectacolul se ţine la muzeu, până anul trecut desfăşurându-se pe pietonală. Evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean, Complexului Muzeal, Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi Partidei Romilor „Pro-Europa”, Bistriţa-Năsăud.
„Scopul târgului e să încercăm să promovăm tradiţiile, obiceiurile, să scoatem în evidenţă lucruri frumoase din comunităţile noastre de romi, şi, sigur, apoi urmează acel spectacol tradiţional cu dansuri ţigăneşti specifice”, declară Emil Neia Lăcătuş, preşedintele Partidei Romilor „Pro-Europa”, Bistriţa-Năsăud, pentru Bistriţeanul.ro.
Expoziţia conţine obiecte tradiţionale pe care romii din judeţul Bistriţa-Năsăud le mai fabrică. Fiind prima ediţie a târgului, comercianţii prezenţi azi au fost doar din judeţ, organizatorii sperând ca în anii viitori târgul să fie mai cunoscut şi să aibă drept invitați şi romi din alte zone cu meşteşugurile lor specifice.
„Meşteşugurile care se mai practică la noi în judeţ sunt doar artizanalele din lemn, care se fac în comuna Tiha Bârgăului, Tureac sau în comuna Dumitriţa, din Budacul de Sus, unde mai moştenesc bătrânii îndeletnicirea. Meseriile încep să dispară, dar noi încercăm să le menţinem, pentru că orice etnie, dacă nu-şi promovează cultura ei şi tradiţiile ei, sigur că dispare. Încercăm să ne menţinem identitatea prin astfel de manifestări şi nu numai”, a mărturisit organizatorul Emil Neia Lăcătuş.
Vizitatorii târgului au putut să-şi achiziţioneze haine, ii şi rochii specifice etniei rome, coşuri de nuiele, mături sau ceaune din aluminiu sau din cupru. Preţurile acestora au variat în funcţie de mărime şi de material. Comercianţii sunt locali, veniţi din comunele Livezile şi Crainimăt, şi se ocupă numai cu această îndeletnicire.
Începând de anul viitor, e posibil ca târgul de meşteşuguri să fie mutat în luna septembrie. Organizatorii speră ca vestea târgului să se răspândească şi să devină unul de amploare, cu mai mulţi participanţi şi mai multe exponate.
Mia Biligan
